Într-o săptămână noul Cod al muncii va deveni lege. Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea

uvernul nu a acceptat decât 8 amendamente dintre cele 144 depuse de parlamentari, iar opoziţia - căreia i-au fost respinse majoritatea amenda­men­telor - a depus o moţiune de cenzură care, dacă ar fi aprobată (lucru puţin pro­­ba­bil), ar conduce la căderea Gu­ver­nului. Moţiunea se votează săptămâna viitoare.
Pe de altă parte, sindicatele, opo­ziţia parlamentară (membrii PSD fiind cei mai vehemenţi în acest sens) şi, para­doxal, o parte dintre patronate contestă aceste modificări.

România are nevoie de o modifi­care a legislaţiei muncii pentru a putea combate creşterea numărului de şomeri (care, deşi nu se regăseşte în statistici, există, prin refuzul şomerilor de a-şi viza carnetele de şomaj) prin crearea de locuri de muncă pe durată mai scurtă de timp.
Printre cele mai importante modi­ficări aduse se află pre­lun­girea perioadei de probă, pre­lungirea duratei pe care se pot încheia contractele pe perioadă determinată şi cele încheiate în cadrul misiunilor de muncă temporară, precum şi o eliminare a birocraţiei în procesele de concediere şi de angajare.

Despre necesitatea unor modificări la legislaţia muncii a început să se vorbească încă de prin 2008- 2009, când angajatorii s-au văzut nevoiţi să facă disponibilizări masive sau să găsească formule alternative de angajare pentru reducerea de costuri (contracte pe perioadă determinată, PFA etc.).

Birocraţia legislativă excesivă i-a determinat şi pe germani să modifice legislaţia muncii - considerată a fi cea mai rigidă din toată Europa - în 2002, pe vremea cancelarului Gerhard Schröder. În prezent, Germania a atins cel mai ridicat nivel al cererii de forţă de muncă din ultimii şase ani, angajatorii căutând în special salariaţi part-time. De altfel, în Germania, în sectorul public lucrează şi angajaţi cu contracte temporare de muncă, în timp ce în România numărul "temporarilor" nu depăşeşte 50.000 de persoane. Doru Lionăchescu, preşe­dintele casei de investiţii şi consultanţă în fuziuni şi achiziţii Capital Partners, scria într-o opinie pentru ZF (www.zf.ro/opinii) că în dezbaterea referitoare la Codul muncii "sunt în fapt doar două părţi interesate direct şi imediat: angajatul la stat şi Guvernul - în tripla sa calitate de angajator, repre­zentant al interesului public şi, tot mai des, legiuitor de ultimă instanţă". Dintre cei 2,3 - 2,5 de milioane de sa­lariaţi care sunt membri de sindicat, aproape 40% provin din secto­rul bugetar. Numai în confederaţia "Cartel Alfa", care are aproxi­mativ un milion de membri de sindicat, 400.000 provin din sectorul public.

Şefii sindicali, ale căror declaraţii de avere au dezvăluit că obţin venituri comparabile cu cele ale executivilor din multinaţionale (de până la 7.000 de euro/lună) şi care strâng anual 150 mil. euro din cotizaţiile mem­brilor de sindicat, spun că noua legislaţie îi va face pe angajaţii români să ajungă "sclavii moderni ai Europei".
Din păcate, vocea oamenilor de afaceri nu s-a auzit în dezbaterile care au avut loc pe tema modificărilor aduse la Codul muncii şi aceştia au acceptat proiectul ca atare. "Cred că există foarte multe patronate care supravieţuiesc datorită prevederilor actuale din Codul muncii, şi mă refer aici la existenţa contractelor colective de muncă la nivel naţional pe care le semnează. Din acest motiv au existat patronate care s-au opus modificării legislaţiei muncii", este de părere Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Unii consultanţi în resurse umane spun că prin adoptarea noilor pre­vederi se va face o confuzie între munca tempoară şi contractele pe perioadă determinată, ambele ajungând la o perioadă maximă de 36 de luni, iar prevederile legislative se vor putea adăuga una peste cealaltă.
Care este însă diferenţa dintre contractele de muncă temporară şi cele pe perioadă determinată? "Diferenţa este dată nu atât de cadrul legal, cât de posibi­litatea de a beneficia de suportul unei firme specializate care poate acoperi într-un timp extrem de scurt nevoia de personal a unei firme care se confruntă cu un vârf de producţie", a spus Florin Godean, country manager al firmei de recrutare Adecco România, filiala locală a celui mai mare furnizor mondial de muncă temporară.


Ce este nou în Codul muncii

• Perioada de probă s-a prelungit la 45 de zile pentru funcţiile de execuţie (faţă de 30 de zile) şi la 120 de zile (de la 90) pentru funcţiile de conducere.
• Contractele pe perioadă determinată pot fi prelungite până la o durată de 3 ani (faţă de o perioadă de doi ani).
• Se abrogă articolul care prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţământ se pot încadra, la debutul în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult 6 luni.
• Contractele temporare de muncă pot dura 3 ani şi nu doi.
• Se abrogă articolul care prevedea angajarea succesivă pentru perioadele de probă a mai mult de trei persoane pentru acelaşi post.
• Se triplează amenzile pentru cei care folosesc munca la negru, iar în cazul în care sunt folosiţi mai mult de 5 angajaţi, intervine şi pedeapsa penală. Firmele care angajează la negru nu mai au dreptul să participe la licitaţii, să primească fonduri publice sau europene pentru o perioadă de până la 5 ani.
• Se stabilesc obiective individuale de performanţă şi criterii de evaluare a angajatului, care vor fi scrise în contractul de muncă; în cazul concedierilor colective se va ţine cont de criteriile de performanţă şi nu de cele sociale.

Amendamentele admise ieri la Codul muncii

• Salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără concurs sau perioadă de probă, în termen de 45 de zile de la data concedierii.
• Contravaloarea pagubei provocate de către angajat în timpul muncii şi imputată acestuia pentru recuperare de către angajator nu poate fi mai mare de echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie.
• Contractele colective de muncă şi actele adiţionale ale căror prevederi sunt limitate la 31 decembrie 2011 vor putea fi încheiate după această dată pe durate care vor fi stabilite prin lege specială.