Lumea se confruntă în prezent cu cel mai nociv amestec de evenimente pe timp de pace

"În acest moment există în lume un amestec de circumstanţe cu totul neobişnuit după al Doilea Război Mondial. Această concomitenţă de procese este inedită, deoarece şi putinţa ţărilor industrializate este limitată. Este pentru prima dată când ţări puternic industrializate sunt într-o situaţie de overstretch (depăşite de problemele cu care se confruntă - n. red.), care nu este generată de un război", spune profesorul de economie Daniel Dăianu.

Dacă criza cu care se confruntă Europa de aproape un an dă semne că şi-a găsit într-o oarecare măsură rezolvarea după summit-ul de la finalul săptămânii trecute, situaţia explozivă din Orient şi cutremurul din Japonia rămân în continuare probleme presante ale umanităţii. Dar, dacă privim modul în care a evoluat criza din zona euro, care a avut mai multe episoade (Grecia în primăvara lui 2010, Irlanda în iarnă şi acum Portugalia), nici aceasta nu poate fi exclusă de tot din mixul nociv al problemelor.

Criza creditelor şi situaţia din Orient au fost umbrite

"Uniunea Europeană trece printr-un test extraordinar de sever", spune Daniel Dăianu pentru că sunt puse la îndoială chiar fundamentele pe care s-a creat uniunea monetară. Germania este pionul principal, deoarece "asigură un sfert din participaţia la facilitate (fondul de urgenţă n. red.), iar liderii politici germani trebuie să-şi convingă electoratul că merită să fie solidari, în timp ce ţările care beneficiază de asistenţă trebuie să facă tot ce le stă în putinţă pentru a arăta că merită aju­to­rul celorlalte state, adică să adopte măsuri de auste­ritate şi să apeleze la solidaritate internă", spune Dăianu.

Înainte de cutremurul de vineri, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord reprezentau butoiul cu pulbere al lumii, după ce doi conducători longevivi au fost îndepărtaţi de la putere, iar al treilea se ţine cu dinţii de putere şi duce un adevărat război împotriva contestatarilor săi.

Acum lumea trebuie să îşi împartă resursele în două părţi: stingerea conflictului libian şi ajutorarea Japoniei să treacă peste cel mai mare dezastru natural cu care s-a confruntat în istoria sa. În aceste condiţii, o parte din presiunea internaţională care apăsa pe umerii liderului libian Muammar Gadhafi se estompează, el putând profita de împrejurări pentru a înăspri atacurile asupra rebelilor şi a-şi consolida puterea.

Pierderi economice majore

Cutremurul din Japonia va genera pierderi economice în valoare de 171-183 mld. dolari, acesta urmând să devină cel mai costisitor dezastru natural din istorie, estimează analiştii băncii elveţiene Credit Suisse.

Imapctul imediat asupra Japoniei este încă greu de cuantificat, însă relativ uşor de schiţat. Principalul sector care are de suferit este cel al producţiei: cei mai mari producători auto şi-au suspendat producţia. Sony şi-a închis şase fabrici în care erau fabricate componente electronice, principalele fabrici japoneze de bere Kirin, Ashai şi Sapporo, a căror producţie reprezintă 40% din cantitatea totală de bere, şi-au întrerupt activitatea.

Reconstruirea ţării după dezastru se va reflecta în creşterea Produsului Intern Brut, dar acest lucru nu în­seamnă neapărat realitatea, deoarece PIB-ul nu reflectă dis­trugerea proprietăţilor, costurile generate de distru­ge­rea mediului înconjurător sau pierderile umane - ci nu­mai productia care creşte pentru a înlocui ceea ce s-a distrus.

Efectele cutremurului ar putea duce la stagnarea economiei nipone sau chiar la scăderea acesteia în următoarele două trimestre, însă eforturile de reconstrucţie vor oferi sprijin creşterii activităţii în ultimele luni ale anului. Distrugerile provocate sunt atât de uriaşe încât economiştii şi guvernul nipon nu au reuşit să evalueze efectele acestora asupra economei. "Dezastrele naturale au efecte negative imediate asupra creşterii, însă tind să fie pozitive pe termen mediu. Pentru actualul trimestru există riscul unui avans foarte slab sau chiar al unei scăderi economice", a afirmat Glenn Maguire, analist la Société Générale.

Banca centrală a Japoniei a inundat piaţa monetară cu lichidităţi în valoare de 183 de miliarde de dolari, ceea ce a făcut ca yenul să se deprecieze foarte puţin faţă de dolar, până la 82,03 yeni/dolar, faţă de 81,88 de yeni.

Centrala de la Fukushima rămâne un pericol

Situaţia de la centrala nucleară Fukushima rămâne critică, după ce a avut loc o nouă explozie, dar care nu a afectat reactorul nuclear al unităţii cu numărul 3. Situaţia nu se va repeta şi la reactorul 2, care se confruntă cu acelaşi gen de probleme, dă asigurări guvernul. Yukio Edano apreciază că la Reactorul 2 nu va avea loc nicio explozie de amploare datorată acumulării de hidrogen, cum s-a întâmplat la reactoarele 1 şi 3. Chiar dacă operatorul va proceda la depresurizări la reactorul 2, hidrogenul generat se va scurge controlat, reducându-se riscul unei explozii de amploare. Reactorul 2 se con­frun­tă cu avarii similare celor produse la celelalte reactoare. Sta­ţia de pompare care permite răcirea barelor de com­bustibil nu mai funcţionează, iar nivelul apei a scăzut în reactor. Pentru a stopa fenomenul topirii miezului nu­clear, compania injectează direct apă de mare în reactor, pentru răcirea barelor de combustibil.

Situaţia de la centrala japoneză a determinat autorităţile din întreaga lume să verifice securitatea reactoarelor nucleare.

"Când o ţară ca Japonia, cu criterii de siguranţă foarte înalte, nu poate evita astfel de probleme la centralele sale nucleare, după un cutremur şi un tsunami de o asemenea amploare, atunci nici noi în Europa şi în Germania, unde avem criterii de securitate la fel de stricte, nu ne putem permite să sărim peste o analiză serioasă a acestei teme", a declarat cancela­rul german Angela Merkel.

"Acum toată atenţia este orientată asupra Japoniei deoarece marile puteri ale lumii ridică întrebarea: «ce facem cu energia nucleară?»", spune şi Dăianu.

Pentru a ajuta Japonia, care a fost nevoită să îşi oprească o parte importantă din producţia de energie electrică, Rusia a anunţat că este pregătită să trimită aproximativ 6.000 de megawaţi de electricitate, conform declaraţiilor vicepremierului rus Igor Secin, citat de AFP. "Am putea să dirijăm într-un viitor apropiat aproximativ 6.000 de megawaţi pentru a-i furniza Japoniei", a declarat Secin. "Suntem pregătiţi să mărim livrările de cărbune", a adăugat el.

El a subliniat că grupul Gazprom este pregătit să furnizeze 200.000 de tone de gaz natural lichefiat arhipelagului nipon în aprilie şi mai.

SUA - Eveniment: dezbaterile cu privire la buget şi datoria publică

După ce anul trecut au pierdut controlul asupra Senatului, democraţii preşedintelui Barack Obama nu îşi mai pot impune măsurile, acestea fiind de cele mai multe ori diluate după lungi negocieri cu republicanii.

• Deşi nu reprezintă o criză propriu-zisă, contrele privind reducerile bugetare dintre republicani şi democraţi pot avea implicaţii la nivel mondial, în condiţiile în care administraţia Obama încearcă reducerea datoriei federale, aflată în prezent la 14.200 de miliarde de dolari, aproape echivalentă cu PIB-ul anual.
• De altfel, implicarea în două conflicte la nivel mondial, Irak şi Afganistan, au redus apetitul americanilor pentru o nouă acţiune armată, motiv pentru care SUA nu spun un "da" răspicat atunci când este vorba de intervenţia militară în Libia.
• Deşi probabil nu va dura la fel de mult precum războaiele din Irak şi Afganistan, iar costurile ar fi împărţite între mai multe ţări, o eventuală intervenţie militară a SUA în Liban ar aduce câteva miliarde bune în contul deficitului şi al datoriei publice.
  

ZONA EURO - Eveniment: criza datoriilor

De mai bine de un an, ţările care împart moneda euro se confruntă cu o criză ce a trimis Grecia şi Irlanda în braţele UE şi FMI şi care, în momentele cele mai tensionate, a pus la îndoială chiar viitorul monedei unice.

Implicaţii la nivel mondial:

• Evidenţierea fisurilor în modul în care a fost gândită uniunea monetară. Este vorba despre "o criză a unui sistem supra-financializat, combinat cu o criză a alcătuirii instituţionale şi de politici a zonei euro", spune profesorul de economie Daniel Dăianu.
• Într-un scenariu extrem, criza din zona euro ar putea avea ca efect dispariţia monedei unice şi chiar a UE. "Moneda euro a fost un proiect politic, de integrare a Germaniei după unificare. De aceea au fost subestimate consecinţele economice, moneda unică pornind cu o slăbiciune de design", spune Dăianu.
• Pericol de contaminare la nivel internaţional a sectorului bancar: "Deşi forţa motrice a sectorului bancar este reprezentat de băncile din Asia şi SUA, o situaţie aflată dincolo de ceea ce estimează pieţele naşte pericolul unei contaminări la nivel internaţional", crede Dăianu.

Implicaţii asupra României:

• Criza datoriilor nu are un impact semnificativ asupra României, dat fiind că "deşi Europa înoată prin mâl, România are avantajul unui spaţiu de manevră, cu un curs flexibil."
• România este uşor detaşată de ceea ce se întâmplă în prezent în zona euro, dar încă este vulnerabilă prin prisma nivelului scăzut al încasărilor bugetare. Cu toate acestea, "consolidarea fiscală a României nu trebuie subestimată."

Orientul mijlociu şi Africa de nord: Eveniment: revolte populare

Revoltele din nordul Africii ce a dărâmat două regimuri politice şi a generat un adevărat masacru în Libia este cea mai importantă criză la nivel de sisteme politice de după căderea comunismului în Europa de Est în '89.

Implicaţii la nivel mondial:

• Efecte geopolitice: crearea unei regiuni dominate de un profund curent fundamentalist, întrucât "există pericolul unei alunecări în această direcţie. Eu nu văd o tranziţie clară spre un sistem democratic", spune Marius Cristian Neacşu, profesor de geostrategie în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
• Efectele de natură economică privesc în primul rând creşterea preţului la petrol, situaţie care pune în dificultate economia mondială per ansamblu. "Piaţa petrolului este foarte sensibilă şi preţul petrolului a crescut ca urmare a prăbuşirii producţiei din Egipt şi Libia", spune Neacşu.
• O lume multipolară. "După epoca Războiului Rece, în care lumea era bipolară, bazată pe echilibru nuclear, a urmat o perioadă care a succedat anului 1989, în care lumea a fost unipolară, cu unică putere SUA. În prezent se observă mai mulţi poli de putere, în care şi cei mici au şanse."

Implicaţii asupra României:

• Un efect colateral al situaţiei din Libia, care vizează direct România, este situaţia muncitorilor români care "lucrau în industria petrolieră din Libia şi au fost nevoiţi să se întoarcă acasă, ca urmare a situaţiei conflictuale", spune Neacşu.
• La nivel diplomatic, nu există efecte directe asupra României, întrucât ţara noastră se înscrie în politica hotărâtă de blocul comunitar. "România nu a avut relaţii preferenţiale cu Libia. Aşadar, nu este afectată în mod direct, deoarece se înscrie în cursul efectelor generale pe care situaţia din Libia le are asupra UE", mai spune Neacşu

Japonia

Eveniment: cutremur şi tsunami

Catastrofa naturală din Japonia va avea repercusiuni care se vor resimţi în întreaga lume, economia niponă fiind a treia cea mai mare din lume.

Implicaţii

• Vor apărea tensiuni pe anumite pieţe, în special cele de semiconductori, cipuri şi memorii flash.
• Şi industria auto mondială are de suferit, în condiţiile în care producătorii auto, printre care Honda, Toyota sau Suzuki, au întrerupt aproape în totalitate producţia din Japonia.
• Scăderea producţiei de energie ar putea duce la creşterea preţurilor electricităţii la nivel mondial, în condiţiile în care Japonia, unul dintre cei mai mari consumatori la nivel mondial, este nevoită să importe mai multă electricitate.

Implicaţii cu impact asupra României

• Tarifele de reasigurare ar putea creşte pentru că marile grupuri de reasigurare care au contracte cu asigurătorii locali se pregătesc să achite companiilor nipone despăgubiri de zeci de miliarde de dolari.
• Deşi este prea devreme pentru a cuantifica impactul problemelor de la centralele japoneze asupra percepţiei cu privire la energia nucleară, este posibil ca percepţia acestui tip de energie să aibă de suferit, ceea ce poate afecta construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
• Repatrierea investiţiilor de către companiile nipone este o posibilitate ce poate avea un impact important asupra anumitor sectoare ale economiei româneşti. Niponii au o prezenţă importantă în industria tutunului, a medicamentelor sau a componentelor auto.