După revoluţie, Tunisia aşteaptă investitorii români

Noile autorităţi tunisiene speră să atragă cât mai repede investitori străini după ce în urmă cu o lună preşedintele Zine El Abidine Ben Ali a fost nevoit să renunţe la putere şi să părăsească ţara ca urmare a protestelor de stradă.

"Tunisia este pe drumul cel bun. Vă pot garanta că ceea ce s-a întâmplat este ireversibil. Nu va mai fi corupţie, injustiţie şi nici dictatură. Aeroportul din Tunis este plin de investitori din toată lumea, din Franţa, Italia, Spania sau Statele Unite, România nu trebuie să îşi piardă locul în Tunisia", a declarat Saloua Bahri, ambasadoarea Tunisiei la Bucureşti, în cadrul unui seminar informativ cu oamenii de afaceri români interesaţi de relaţii comerciale cu ţara din nordul Africii.

România exportă în mod tradiţional în Tunisia cherestea, cereale, produse metalurgice, textile, rulmenţi şi articole sanitare, în ultima perioadă exporturile au inclus şi echipamente industriale, tuburi petroliere sau motoare şi generatoare electrice. Printre produsele pe care le importăm din Tunisia se numără citricele, măslinele, bumbacul şi îngrăşămintele.

Exporturile României în Tunisia s-au ridicat la peste 37 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut, în scădere cu 16,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. România a importat din Tunisia în primele nouă luni ale anuluit trecut bunuri şi serviciii în valoare de aproape 34 de milioane de euro.

În relaţiile comerciale cu Tunisia, ţara noastră a înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut un excedent comercial de 3,2 milioane de euro.

George Cătineanu, consilier în cadrul Ministerului Economiei, Comerţul şi Mediului de Afaceri, spune că excedentul comercial al României în relaţia cu Tunisia a dispărut pe finalul anului trecut, odată cu apariţia unui proiect de cooperare industrială.

"România a înregistrat execent comercial cu Tunisia până în 2010. Anul trecut s-a înregistrat deficit datorită activităţilor de cooperare, a fost importată materie primă pentru o firmă de cabluri electrice din Arad", explică Cătineanu.

În perioada 1990-1993 relaţiile comerciale între cele două ţări au înregistrat un regres pentru a evolua ascendent ulterior, cele mai bune rezultate fiind înregistrate în perioada 2005-2008, în mare parte datorită aportului adus de exporturile româneşti.

"Este o ţară care merită lucrată, în care merită să lucraţi. Mediul de afaceri in România trebuie să privească din nou către Tunisia", spune Vasile Sofineti, director general al departamentului pentru afaceri globale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În privinţa schimbărilor politice, amabasadoarea tunisiană a explicat că reformele se vor vedea cu adevărat peste un an sau doi, precizând totuşi că revoluţia şi turbulenţele sociale nu au efectat economia ţării.

Aproape 30 de firme din România sunt prezente acum în Tunisia, conform estimărilor lui George Mihai, preşedinte al Camerei de Comerţ România-Tunisia.

Oamenii de afaceri români interesaţi de piaţa tunisiană spun că momentan tatonează terenul, în speranţa că odată cu revoluţia vor apărea oportunităţi şi pentru alţi oameni de afaceri, în afară celor tradiţionali.

"Sunt proiecte, sunt negocieri. Francezii sunt bine conectaţi acolo. Sperăm că se vor deschide oportunităţi şi pentru alte ţări", spune Valentin Berca, general manager al BRK Systems Craiova, firmă care produce material rulant.

Alte companii care s-au arătat interesate de afacerile în Tunisia sunt Cozia Forest, companie care vinde produse din lemn, grupul energetic EnergoBit Cluj sau SetCar Brăila, care activează în domeniul activităţilor de depoluare şi de preluare a deşeurilor.