Ruxandra Brutaru îşi încheie mandatul de şefă Tarom cu pierderi de 100 de milioane de euro
Ruxandra Brutaru, directorul general al companiei aeriene de
stat Tarom, şi-a dat ieri demisia din funcţia în care a fost numită
în ianuarie 2009 de către fostul ministru al transporturilor Radu
Berceanu.
"Vă comunicăm că Ruxandra Brutaru şi-a depus demisia din funcţie
din motive personale. Demisia va intra în vigoare începând cu 1
aprilie", au transmis reprezentanţii Ministerului Transporturilor
şi Infrastructurii (MTI). Ruxandra Brutaru şi Radu Berceanu nu au
putut fi contactaţi pentru declaraţii.
Întrebaţi de ZF dacă şefa Tarom şi-a îndeplinit obiectivele pe
durata celor doi ani de mandat şi cum au fost evaluate rezultatele
ei, oficialii Ministerului Transporturilor nu au transmis niciun
răspuns. Acum, ministru este Anca Boagiu.
În timpul celor doi ani şi două luni de mandat ai Ruxandrei
Brutaru, 30 de ani, compania de stat a înregistrat pierderi
estimate la aproape 100 de milioane de euro în ultimii doi ani.
Tarom a obţinut o cifră de afaceri de 193 mil. euro în 2009 şi
pierderi de 55 mil. euro, de 34 de ori mai mari decât cele din
2008.
Pentru a creşte numărul de pasageri, Brutaru a introdus încă din
primăvara lui 2009 mai multe bilete de avion la preţuri similare cu
cele ale operatorilor low-cost. Deşi a reuşit să crească traficul
anul trecut, numărul pasagerilor transportaţi ajungând la 2,2
milioane, mai mult cu 24% faţă de anul anul anterior, Tarom nu a
reuşit să iasă de pe pierderi. Toată industria aviatică a fost
afectată în ultimii doi ani din cauza crizei.
Cum sunt evaluaţi managerii de la companiile aeriene
străine
"Oglinda performanţei ca director al unei companii aeriene sunt
indicatorii de performanţă obţinuţi de companie. Când se face
evaluarea unui director de companie aeriană se ţine cont de
abilitatea de-a menţine relaţii de afaceri şi bineînţeles de
indicatorii de performanţă ai companiei", a declarat pentru ZF
Alexandru Dobrescu, directorul general al Air France KLM pe România
şi Republica Moldova. În mediul privat, şefii de companii aeriene
sunt numiţi pe bază de competenţe, experienţă profesională şi
studii. "Numirea în funcţia de director de ţară al unei companii
aeriene se face în funcţie de competenţele candidatului,
experienţa profesională, dar şi studiile lui, care constituie un
contributor foarte important", a mai precizat Dobrescu.
În opinia lui, deşi Ruxandra Brutaru a fost numită politic,
competenţele pe care le are ea în acest domeniu au fost cele care
au propulsat-o în funcţia pe care a ocupat-o în ultimii doi
ani.
Brutaru are studii în aviaţie, fiind absolventa Facultăţii de
Managementul Aviaţiei din SUA. Ea mai deţine o diplomă de
Executive Aerospace MBA, obţinută în 2001 la Şcoala Superioară de
Comerţ din Franţa. Ea este fiica unui fost director al Tarom din
perioada 1995-1996, Nicolae Brutaru. S-a alăturat echipei Tarom în
2007 pe postul de director general adjunct, când ministru al
transporturilor era Ludovic Orban. Înainte a lucrat la compania
aeriană low-cost Blue Air ca director de marketing.
În februarie anul acesta PSD a cerut demisia Ruxandrei Brutaru,
acuzând-o că prin managementul defectuos aduce prejudicii statului
român. "Faptul că Brutaru a dus compania Tarom pe pierderile de
milioane de euro din 2009 prin deciziile luate constituie un
prejudiciu adus statului român. Mai mult, neparticiparea la anumite
licitaţii, precum cea de transport al coletelor expediate prin
Poşta Română, este o dovadă a sabotării companiei de stat", a
declarat Olguţa Vasilescu, senator şi purtătorul de cuvânt al
departamentelor PSD. Ea a mai spus că Brutaru a luat decizii
greşite de management cu privire la achiziţiile realizate,
inclusiv cea privind realizarea unei campanii de imagine a
companiei. "Brutaru a dus compania pe pierderile care se
înregistrau şi în 1999. Cu un management bun, aşa cum a fost în
2004, Tarom poate obţine profit. Deciziile legate de introducerea
unor curse, care nu au fost profitabile, şi renunţarea la cele
care erau profitabile în anii anteriori au fost greşite".
În februarie Tarom a fost inclusă pe lista companiilor monitorizate
de FMI din noul acord, urmând ca instituţia financiară să evalueze
atât pierderile, cât şi arieratele operatorului aerian. Mai mult,
Guvernul s-a angajat să găsească un investitor strategic până la
sfârşitul anului pentru a privatiza compania de transport aerian,
atunci când condiţiile pieţei o vor permite.