Opinie de Vlad Nicolaescu, Senior Editor al ZF: Cât de reprezentativi mai sunt indicii Bursei?

Bursa a decis să includă Fondul Proprietatea (FP) în componenţa celor mai importanţi patru indici bursieri: BET, BET-XT, BET-FI şi BET-C începând de luni. Deşi listarea Fondului Proprietatea a fost fără îndoială de bun augur pentru piaţa de capital, noua componenţă a indicilor ridică unele semne de întrebare privind reprezentativitatea acestora şi respectarea regulilor pe baza cărora indicii au fost construiţi.

Peste tot în lume, indicele principal al pieţei, cum este BET pentru piaţa de la Bucureşti, este constituit din acţiuni ale unor companii şi nu include fonduri de investiţii, iar investitorii compară performanţa fondurilor cu etalonul performanţei indicilor, care reflectă evoluţia acţiunilor cotate şi, în final, pe cea a economiei. Performanţa fondurilor este dată în schimb de competenţa administratorului şi de costurile de administrare, la care s-au adăugat din nefericire în România şi deciziile legislative.

Indici cum ar fi Dow Jones Industrial Average sau DAX, consideraţi reprezentativi pentru piaţa americană sau cea germană, includ numai companii, din sectoare de la minerit şi industrie alimentară până la software şi bănci, însă nu includ niciun fond de investiţii.

Deşi FP este înregistrat ca societate pe acţiuni, la fel ca SIF-urile, acesta nu este o companie, ci un fond de investiţii. Probabil aceasta a fost şi raţiunea pentru care SIF-urile, deşi erau cele mai tranzacţionate acţiuni de pe piaţă până la listarea FP, nu au făcut nicioată parte din indicele BET, ci doar din indicele special BET-FI. "BET este un indice al celor mai lichide 10 companii listate", îl defineşte chiar Bursa, iar deşi FP va face parte din BET, SIF-urile au fost lăsate deoparte.

Pe de altă parte, prin includerea Fondului Proprietatea în indicele BET, trei din cele zece acţiuni din indice ajung să fie dublu reprezentate. Este vorba de Petrom, Transgaz şi Transelectrica. Acestea fac parte atât din indice, cât şi din portofoliul Fondului. Din acest motiv, deşi la prima vedere includerea FP în indicele BET pare să îl facă mai reprezentativ, rezultatul ar putea fi unul invers.

Includerea Fondului Proprietatea în indicele BET-FI ridică semne de întrebare, însă din altă privinţă. Obişnuiţi că BET-FI este indicele SIF-urilor, investitorii nu vor mai avea de pe 21 martie un punct de reper tradiţional: indicele BET-FI, pentru că acesta va include şi Fondul Proprietatea, iar, de exemplu, pragul psihologic de 25.000 de puncte urmărit intens în ultimele săptămâni nu va mai avea nicio relevanţă.

"Indicele BET-FI reflectă evoluţia de ansamblu a tuturor societătilor de investiţii financiare listate la BVB şi a altor entităţi asimilabile acestora", se precizează în manualul indicelui de pe pagina Bursei. În timp ce Fondul Proprietatea poate fi asimilat SIF-urilor prin faptul că este un fond de investiţii, diferenţele sunt majore, iar asta s-a văzut şi din scurta evoluţie a FP pe Bursă, slab corelată cu cea a SIF-urilor. FP şi SIF-urile sunt supuse unor reglementări legale diferite, în special pragul de deţinere de la SIF-uri, cel care a mişcat acţiunile SIF-urilor în ultimii 7-8 ani.

De altfel, în BET-FI nu au fost incluse până acum celelalte fonduri de investiţii listate pe Bursă: STK Emergent sau fondurile lansate de Intercapital sau OTP. Un indice nou pentru fondurile tranzacţionate pe Bursă ar fi fost probabil o soluţie mai bună, lăsând BET-FI ca indice al SIF-urilor.

Istoria de peste zece ani a indicelui BET-FI, cu suişurile şi coborâşurile preţurilor SIF-urilor, nu va mai fi comparabilă cu evoluţia viitoare, iar pragul de 100.000 de puncte a cărui atingere era iminentă la finalul lui 2007 sau minimul de 9.000 de puncte din 2009 nu vor mai avea nicio relevanţă pentru evoluţia viitoare a indicelui.

Un alt semn de întrebare în privinţa indicilor BVB este ridicat de excluderea din indicele BET-XT a companiei Flamingo, care nu se mai tranzacţionează, fiind în procedură de reorganizare din 2009. Atunci când o acţiune este introdusă într-un indice aceasta trebuie să aibă un preţ de referinţă în funcţie de care sunt luate în calcul evoluţiile viitoare, însă acea acţiune trebuie să aibă un preţ şi în ultima zi în care face parte din indice pentru ca indicele să reflecte evoluţia acţiunilor din portofoliu.

Excluderea Flamingo din BET-XT va fi făcută astfel la un preţ arbitrar, probabil ultimul preţ din anul 2009, iar rezultatul este că BET-XT nu a reflectat fidel evoluţia acţiunilor din portofoliu, pentru că un investitor care ar fi investit pe structura indicelui BET-XT nu ar fi putut "scăpa" acţiunile Flamingo la fel de uşor cum a făcut-o Bursa pentru indicele BET-XT.

Indicii pieţei de la Bucureşti au trecut prin mai multe momente "nefericite" în ultimii ani. În 2007 o majorare de capital de la Banca Transilvania a provocat o creştere artificială a indicelui ROTX, calculat de Bursa de la Viena, eroare care a fost remediată ulterior, dar ar fi putut să îi inducă pe investitori în eroare, iar anul trecut indicele BET-C nu a fost ajustat în urma unei majorări de capital de la Vrancart Adjud, ceea ce a provocat o scădere insesizabilă, dar tot artificială.

Indicii au fost sau măcar ar trebui să fie o bază pentru produse financiare structurate sau derivate, astfel că orice eroare de calcul se poate cuantifica în bani pierduţi de investitori.