Planurile nucleare ale României rămân în picioare chiar şi după dezastrul din Japonia
Criza nucleară din Japonia nu va influenţa construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi a celei de a doua centrale nucleare a României, dar este posibil să fie înăsprite normele de siguranţă, aşa cum se va întâmpla în întreaga lume, spun specialiştii români în domeniu.
"Personal nu cred (că evenimentele din Japonia vor afecta
construcţia de noi centrale în România - n. red.), dar este
posibil să aibă un impact asupra creşterii nivelului de
rezistenţă la evenimente extreme", spune Teodor Chirica, membru
al Forumului Atomic European.
"Este posibil să se ceară închiderea centralelor care nu au
anvelopă (sistem de protecţie suplimentar care izolează
reactoarele nucleare - n. red.). La nivel european s-ar putea
cere închiderea centralei nucleare de la Kozlodui din Bulgaria
şi a altor centrale nucleare vechi", consideră şi Ionuţ Purica,
expert în energie şi mediu în cadrul Academiei Române.
În ceea ce priveşte centrala de la Cernavodă, aceasta se opreşte în
mod automat în cazul unui cutremur. "Alegerea amplasamentului
centralei de la Cernavodă a avut la bază studii complexe privind
riscul seismic. În România nu există riscul producerii unui
cutremur cu o magnitudine atât de mare ca a celui produs în
Japonia, magnitudinea maximă la noi fiind între 7 şi 7,5 grade pe
scara Richter", se arată într-un comunicat al
Nuclearelectrica.
Seceta, ameninţare pentru Cernavodă
În plus, centrala a fost proiectată să reziste la sarcini seismice
mai mari decât cele care s-ar putea produce în România. Pe lângă
cutremure şi inundaţii, centralele nucleare sunt ameninţate de
tornade, atacuri teroriste, erori umane sau secetă.
"Seceta extremă nu vine decât la intervale seculare, însă poate
fi o vulnerabilitate pentru centrala nucleară de la Cernavodă",
spune Ionuţ Purica.
În urmă cu opt ani autorităţile au decis oprirea reactorului
centralei nucleare, după ce cotele Dunării ajunseseră la minime
record, punând în pericol răcirea reactorului.
Centrala este amplasată într-o regiune care pe termen lung poate
fi afectată de secetă. "Unele zone din România din vestul, sudul
şi estul ţării sunt influenţate de secetă", spunea recent David
Csaba, directorul general al Autorităţii Naţionale "Apele
Române". Şi Joint Research Center, instituţie care asigură
asistenţă tehnică şi consiliere stiinţifică Comisiei Europene, a
introdus toate judeţele din Dobrogea în categoria zonelor cu risc
de secetă.
Energia nucleară intră sub semnul întrebării
Criza din Japonia, care se agravează de la oră la oră, a născut
dezbateri aprinse în întreaga lume cu privire la viitorul
energiei nucleare, care ocupă un loc important în mixul energetic
al multor ţări, scrie presa străină.
Panica a început să se instaleze în Tokio, oraş cu o populaţie de
13 milioane de oameni, după ce în câteva zone din oraş au fost
raportate valori ridicate ale radiaţiilor, după ce a avut loc o a
treia explozie la centrala de la Fukushima.
După ultimele evenimente, accidentul de la Fukushima a ajuns la
nivelul 6 pe o scară internaţională de şapte trepte, apreciază
preşedintele Autorităţii franceze privind Siguranţa Nucleară
(ASN), Andre-Claude Lacoste, însă evaluarea nu a fost confirmată
de autorităţile japoneze.
Germania a luat până acum cele mai stricte măsuri, cancelarul
Angela Merkel anunţând închiderea imediată timp de trei luni a
celor şapte reactoare cu o vechime mai mare de 30 de ani, în timp
ce Elveţia a suspendat planurile de construcţie a trei centrale
şi va face teste de siguranţă la centralele existente. Alte ţări
care îşi revizuiesc planurile privind energia nucleară sunt
Finlanda, Marea Britanie şi Bulgaria. Pe de altă parte, ţările
emergente, în frunte cu China şi Rusia, care au în construcţie un
număr mare de reactoare, au anunţat că nu văd motive să îşi
întrerupă programele.
În SUA, unde astfel de planuri au fost amânate mai mult din motive
legate de costuri decât de siguranţă, senatorul democrat Joe
Lieberman a declarat că ţara nu ar trebui să nu mai construiască
reactoare nucleare, dar ar trebui să "frâneze acest demers în acest
moment".
"Avem 104 centrale nucleare în America. Am fost informat că 23
dintre ele sunt construite după modele similare centralelor
japoneze", a declarat el.
În Europa, gradul de utilizare a energiei nucleare se află în
creştere, însă neîncrederea publicului este încă ridicată,
accidentul de la Cernobîl fiind încă viu în mintea multor europeni,
potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters.
Uniunea Europeană era deja profund divizată, Franţa încercând
să-şi exporte experienţa în domeniul nuclear, în timp ce Austria se
opune vehement oricărei expansiuni în apropierea sa.
Austria a făcut apel pentru supunerea centralelor nucleare
europene la o serie de teste de rezistenţă pentru a calma temerile
populaţiei, în timp ce Marea Britanie şi Franţa au făcut apel la
calm.
Nicăieri altundeva nu este subiectul mai controversat decât în
Germania, unde au fost organizate proteste după ce guvernul a
decis prelungirea duratei de operare a celor 17 centrale nucleare
ale ţării. Chiar şi în Franţa, ţara cea mai dependentă de energia
nucleară din Europa, ecologiştii au cerut organizarea unui
referendum privitor la energia atomică.
Marea Britanie are un ambiţios program de construcţie de centrale
nucleare, 11 reactoare urmând să fie construite până în 2015.
Oficialii au declarat că este dificil să se facă o paralelă cu
cazul japonez pentru că Europa nu este la fel de activă
geologic.
Dezbaterile din Europa au apărut şi în contextul în care comisarul
european pe energie Guenther Oettinger a cerut organizarea unei
întruniri a experţilor în energie nucleară din UE pentru a se
discuta situaţia.
Programele nucleare din ţările emergente merg
înainte
Dezastrul din Japonia a generat dezbateri şi în Turcia, ţara
urmând să-şi construiască primele centrale nucleare. Guvernul
elveţian şi-a suspendat la rândul său planurile de construcţie şi
înlocuire a centralelor nucleare.
Pe de altă parte, spre deosebire de SUA şi ţările industrializate,
India şi China, cât şi alte ţări ca Italia, Rusia şi Cehia au
decis utilizarea în continuare a centralelor nucleare şi
construirea de noi centrale, potrivit The New York Times.
China are 11 reactoare şi intenţionează să înceapă construcţia
altor zece pe an în următorul deceniu. India, cu 20 de reactoare
nucleare, vrea să aloce 150 mld. dolari pentru construcţia unora
noi în întreaga ţară.
Ambiţiile nucleare ale
României: 2 centrale care să
producă 40% din electricitate
Strategia energetică a României pe perioada 2011-2035 se bazează pe
o creştere a aportului producţiei nucleare în mixul energetic al
ţării. Planurile autorităţilor implică dezvoltarea programului
nuclear şi a surselor regenerabile pentru a reduce producţia bazată
pe combustibili fosili de la 50% din totalul producţiei în 2009
până la 27,5% în 2020 şi la sub 20% în anul 2035.
În următorii 20-25 de ani, centralele nucleare vor furniza în jur
de 40% din necesarul intern de energie electrică, o creştere de
peste 100%, în condiţiile în care acum cele două reactoare ale
centralei nucleare de la Cernavodă furnizează circa 20% din energia
electrică consumată în România. În prezent cele două reactoare
aflate în funcţiune produc în jur de 1.400 MW, însă odată cu
finalizarea altor două reactoare şi construcţia unei noi centrale
nucleare, cel mai probabil în Transilvania, energia electrică
nucleară va ajunge la 5.035 MW în 2035.
Autorităţile estimează că în următorii zece ani vor fi finalizate
reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, după
investiţii estimate la 4 miliarde de euro, cu o capacitate de câte
750 MW pentru ca ulterior în perioada 2020-2025 să fie construită o
nouă centrală nucleară cu un reactor de 1.100 de MW, iar în
perioada 2026-2030 să devină funcţional încă un reactor de 1.100 MW
în noua centrală nucleară, conform proiectului de strategie
energetică a României pentru perioada 2011-2035.
În România energia nucleară este produsă în centrala nucleară de la
Cernavodă începând cu 1996, după ce în 1979 statul român a semnat
un acord cu compania canadiană Atomic Energy of Canada pentru
licenţa şi asistenţă în construcţia primei unităţi a reactorului de
la Cernavodă.
Sectorul energetic nuclear
- 1979: Semnarea contractului cu Atomic Energy of Canada pentru tehnologia necesară unei centrale nucleare.
- 1996: Intră în funcţiune primul reactor al unităţii de la Cernavodă.
- 2007: Este pus în funcţiune şi cel de-al doilea reactor, centrala de la Cernavodă furnizează în total 1.400 MW.
- 2011-2020: Urmează să se construiască alte două reactoare la Cernavodă. Centrala nucleară va produce 2.800 MW cu cele patru reactoare în funcţiune.
- 2021-2030: Construcţia unei noi centrale nucleare, probabil în Transilvania, cu două reactoare de câte 1.100 MW.