Premierul preia direct programul de 30 de miliarde de euro de absorbţie a fondurilor europene
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS)
a fost trecută din subordinea Ministerului Finanţelor în subordinea
şi coordonarea directă a primului-ministru, pentru monitorizarea
absorbţiei fondurilor europene, prin ordonanţă de urgenţă aprobată,
miercuri, de Guvern. Directorul ACIS este Stefan Ciobanu
(foto).
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, a precizat că
"deocamdată" structura va fi condusă de către Cătălin Vătafu,
consilier al premierului pe probleme externe şi de atragere a
fondurilor europene.
Sursa citată a mai arătat că şeful Guvernului a convocat pentru joi
o întâlnire de lucru privind gestionarea fondurilor europene.
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din
cadrul Ministerului Finanţelor Publice îndeplineşte rolul de
coordonator naţional al asistenţei în relaţia cu UE. În calitate de
coordonator naţional al asistenţei nerambursabile acordate de
Uniunea Europeană, ACIS are atribuţii şi responsabilităţi atât în
ceea ce priveşte asistenţa financiară de pre-aderare, cât şi în
ceea ce priveşte coordonarea gestionării fondurilor structurale şi
de coeziune.
În scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional
în luna noiembrie, Guvernul s-a angajat să acorde prioritate
cofinanţării proiectelor UE atunci când lansează noi investiţii, să
prioritizeze actualul portofoliu de proiecte astfel încât să fie
susţinute în principal acele investiţii pentru care pot fi
asigurate fonduri şi să evalueze gradul de bancabilitate al
proiectelor contractate de firme private.
Tot pentru un nivel mai mare de fonduri comunitare atrase, în
scrisoarea convenită cu FMI este prevăzută trecerea Unităţii de
Management al proiectelor UE de la Ministerul Finanţelor în
subordinea directă a primului-ministru, concomitent cu întărirea
autorităţii acestei structuri pentru a lua "măsurile necesare" în
ministere în vederea accelerării absorbţiei fondurilor UE.
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks,, a declarat, în luna
februarie, agenţiei MEDIAFAX, că viitorul acord al României cu
Uniunea Europeană va include ţinte privind atragerea fondurilor
europene, precizând că acestea nu vor reprezenta şi ţinte în
relaţia cu Fondul.
Directorul de ţară pentru România al Comisiei Europene, Istvan
Szekely, a declarat atunci că nu este neobişnuit ca o ţară care a
aderat de puţin timp la Uniunea Europeană să aibă o absorbţie mică
a fondurilor europene, însă a recunoscut că aceasta este printre
cele mai mici din UE, probleme similare fiind înregistrate şi în
Bulgaria.
El a arătat că în România principalale probleme sunt legate de
prioritizarea proiectelor de investiţii publice, dar şi de procesul
de redactare a cererilor şi implementarea acestora.
Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a
declarat, la finele lunii februarie, că România a atras până la
finele anului trecut 1,9 miliarde euro din fondurile structurale
puse la dispoziţie de UE, cu excepţia agriculturii, reprezentând
doar 10% din totalul disponibil în programul 2007-2013.
"La jumãtatea perioadei (2007-2013, n.r.) plăţile efectuate sunt la
numai 10% din cele 20 miliarde euro, exclusiv agricultură, care pot
fi atrase, de fapt, până la 31 decembrie 2015, pentru că există doi
ani în care expiră termenul limită de depunere a facturilor", a
spus Drăgoi.
El a arătat că au fost depuse proiecte în valoare totală estimată
de 40 miliarde euro, din care s-au contractat 7.000 de proiecte,
estimate la 15 miliarde euro, şi s-au semnat 5.000 de proiecte, de
aproximativ 10 miliarde euro.