România nu are cum să evite "Valea Plângerii" austerităţii dure germane

După doi ani de cădere economică abruptă, când modelul economic bazat pe consum - care a permis totuşi creşterile economice însemnate - şi-a arătat limitele, economiştii se întreabă care ar trebui să fie modelul de urmat pentru reluarea dezvoltării.

Pentru România, provocarea este dublă pentru că ea are de recuperat decalaje imense faţă de UE. Când "tigrul irlandez" îşi arăta în deceniile trecute colţii uimind prin rapiditatea cu care creştea din punctul de vedere econo­mic, Irlanda pleca totuşi de la o medie a PIB-ului UE de 70%. Iar România se află acum, după 20 de ani de la căderea comunismului şi în al cincilea an de la integrarea în UE, abia la 42-43% din PIB-ul UE. Cum împaci nevoia masivă de fonduri de consum cu realitatea care arată că o creştere economică astfel obţinută poate avea un revers dureros?

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, crede că epoca consumului a apus, iar modelul de austeritate dură propus de Germania nu poate fi evitat. Laxitatea politicii monetare în lume, în ultimii 10 ani, care a fost adoptată şi de către România, a echivalat cu un transfer masiv dinspre cei care au economisit bani spre cei care au cheltuit şi a pus sub semnul întrebării şi viitorul. "S-a produs un transfer masiv al resurselor dinspre generaţiile viitoare spre a noastră. Cum atunci să-ţi mai pui problema că modelul german nu este corect? Nu există altă cale decât să respecţi stricteţea fiscală germană. Poţi, desigur, să te duci să te împrumuţi pe pie­ţele financiare, dar cu nişte costuri masive atunci când pieţele realizează că ai probleme", a susţinut Lazea la un seminar despre modul în care România poate reduce decalajele faţă de Europa.

Bogdan Murgescu, istoric al economiei, profesor la Universitatea din Bucureşti, spune că România are în continuare o bună şansă de a reveni economic şi de a recupera din decalajele faţă de UE, cu condiţia să realizeze că avantajul costului redus al forţei de muncă va fi pierdut pe măsură ce decalajele se vor reduce.

Provocarea majoră va fi atunci când România va atinge 60% din PIB-ul UE, nu acum când are 42-43%.

"Să ajungi de la 40% din media PIB-ului UE la 60% este o mare realizare. Dar după? Aceasta este marea provocare pentru că pierzi avantajul forţei de muncă ieftine şi trebuie să te concentrezi pe realizarea unor lucruri cu valoarea adăugată mai mare", menţionează Murgescu.

El arată că dificultăţile economice prin care trece România trebuie tratate ca o oportunitate pentru că ţara este obligată să-şi facă ordine în funcţionarea instituţiilor.

"Convergenţa este posibilă când conjunc­tura şi mixul unor politici sunt bune. Acum, pentru România, conjunctura este bună. Austeritatea nu împiedică recuperarea deca­lajelor, dar te obligă să faci ordine în instituţii, iar funcţionarea instituţiilor este esenţială pentru creşterea economică", spune Murgescu.