Lumea întreagă priveşte înmărmurită spre Japonia, unde situaţia se agravează pe toate planurile

Autori: Livadariu Andreea , Gabriel Razi 17.03.2011

Echipa care se ocupă de centrală a fost mărită de la 50 de persoane la 300 şi se iau măsuri disperate pentru răcirea combustibilului nuclear l Străinii continuă exodul, dar zborurile către Tokio sunt în continuare date peste cap l Alimentele şi apa ajung foarte greu la sinistraţii din nord-estul Japoniei l La nivel internaţional apar tot mai multe temeri cu privire la formarea unui nor radioactiv care ar putea atinge coastele Statelor Unite.



Situaţia explozivă de la cen­tra­la Fukushima pune în umbră grava criză umanitară prin care trece Japonia: milioane de oameni nu au apă, curent electric, combustibil şi alimente, în timp ce vremea cu ninsori şi temperaturi sub zero grade înrăutăţeşte situaţia pentru zeci de mii de persoane, care zac în adă­posturi, scrie AFP.

Începând de miercuri, echipe al­că­tuite din soldaţi americani şi forţe mili­tare japoneze au furnizat apă, alimente şi pături pentru sinistraţii din zonele calamitate ale coastei de est a Japoniei. Însă în ciuda eforturilor resursele de alimente nu sunt suficiente.

Mâncarea nu ajunge pentru toată lumea

Oficialii oraşului Kesennuma, afec­tat de cutremur şi tsunami, au declarat că alimentele pe care le primesc sunt in­su­ficiente pentru cele aproximativ 14.000 de mese necesare zilnic. "Ali­men­tele primite ajung la limită pentru câ­teva mii de persoane", a spus Kunio Hatake­ya­ma, oficial local, adăugând că "avem ne­voie de mult mai mult ajutor extern".

În acelaşi timp, slaba producţie de electricitate a determinat guvernul să ceară populaţiei să folosească cu eco­no­mie energia electrică, iar com­paniilor de transport feroviar să restric­ţioneze circulaţia pe căile ferate.

"În cursul dimineţii, consumul aproa­pe că era egal cu producţia, ceea ce înseamnă că în cursul nopţii, în mo­mentul creşterii consumului, nevoile ar putea depăşi oferta, putând conduce la întreruperi masive ale electricităţii", avertiza Banri Kaieda, ministrul japo­nez al industriilor.

Ca urmare a pericolului radiaţiilor de la centrala Fukushima, liniile de zbor cu destinaţia Japonia au fost bulver­sate. Compania chineză Air China şi-a anulat decolările de pe aeroporturile Beijing şi Shanghai spre Tokio din cau­za lipsei de pasageri, iar companiile eu­­ro­pene Air France-KLM şi Luft­hansa şi-au redirecţionat zborurile din Tokio către Osaka şi Nagoya. Doar compa­ni­ile aeriene americane nu au făcut modificări majore ale zborurilor.

Yenul la valori istorice

În ciuda tensiunilor din Japonia, si­tuaţie care s-a extins şi pe pieţele finan­ciare, yenul s-a apreciat în raport cu dolarul până la cea mai mare valoare de după al Doilea Război Mondial, de 81,5 yeni pentru un dolar, după ce ban­ca centrală a continuat să facă injecţii de lichiditate. Bursa de la Tokio şi-a re­luat însă scăderea, pierzând ieri 1,4%.

Numărul total al persoanelor dece­date sau dispărute din Japonia în urma cutremurului urmat de tsunami conti­nuă să crească de la o zi la alta, în prezent ajungând la 15.000, din care 5.583 de decese confirmate oficial şi 9.600 de persoane date dispărute. Totodată, aproximativ 450.000 de persoane sunt cazate în adăposturi tem­porare şi trebuie să facă faţă frigu­lui, temperaturile coborând sub zero grade pe timpul nopţii.

Fukushima rămâne un butoi cu pulbere

Situaţia de la centrala nucleară de la Fukushima s-a deteriorat atât de mult încât tot mai mulţi analişti con­si­de­ră că actuala criză nucleară este mai se­veră decât cea provocată de acci­dentul de la centrala nucleară Three Mile Island din Statele Unite din 1979, scrie cotidianul japonez Asahi Shimbun.

Atât reprezentanţii mediului aca­demic, cât şi experţii în energie nu­clea­ră din toată lumeă confirmă că pro­blemele cu care se confruntă centrala nu­cleară Fukushima sunt gra­ve şi că acum autorităţile japoneze recurg la măsuri disperate, în încer­ca­rea de a limita efectele a ceea ce ar pu­tea ră­mâ­ne în mentalul colectiv ca unul dintre cele mai grave accidente indus­triale din istorie.

"Acum pot spune că Fukushima eclipsează accidentul de la Three Mile Island, dar nu este un nou Cernobîl", spune Keith Holbert, director al pro­gramului nuclear de la Universitatea din Arizona.

Temerile sunt împărtăşite şi de Thomas Neff, profesor la Massachu­setts Institute of Technology, care compară evenimentele din Japonia cu un coşmar lent.

"Este un coşmar ale cărui eve­nimente se desfăşoară lent. Ar putea fi un incident de nivelul 5 sau 6 (pe o scală cu 7 poziţii - n. red.), este prematur de spus, în condiţiile în care criza nu s-a terminat", explică Neff.

Îngrijorări în UE

Şi oficialii europeni se arată în­grijoraţi de situaţia volatilă de la cen­trala nucleară japoneză. Guenter Oet­tinger, comisar european pentru ener­gie, a declarat în faţa Parlamentului Eu­ropean că "situaţia din Japonia a scăpat de sub control, acest lucru se vede în măsurile disperate pe care le iau lucrătorii, care folosesc jeturi de apă ca în cazul incendiilor de pădure".

Cotidianul Asahi Shimbun a în­demnat autorităţile de la Tokio şi con­du­cerea Tepco să acţioneze în tandem şi să ceară ajutor specialiştilor de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică sau Statelor Unite.

"Autorităţile şi Tepco au spus până acum că totul este sub control. Guvernul trebuie să aibă încredere în populaţie şi să facă publice toate informaţiile. Răb­darea noastră, tăria şi capacitatea noastră de a ne rezolva probleme este testată. Trebuie să acţionăm cu mult calm. Lumea este cu ochii pe noi", se ara­­tă într-un editorial al Asahi Shimbun.

Se scumpesc gazele şi cărbunii

Pieţele mondiale de energie şi de certificate de emisii de carbon sunt puternic afectate de criza nucleară din Japonia şi de decizia Germaniei de a suspenda operaţiunile la cele mai vechi şapte reactoare, scrie Financial Times.

Preţurile gazelor şi cărbunelui, cât şi ale certificatelor de emisii de dioxid de carbon se află în creştere puternică de la sfârşitul săptămânii trecute. În Germania, preţul electricităţii cu termen de livrare luna viitoare a avansat cu 24% până la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008. Preţul creditelor de emisii CO2 a urcat până la cel mai ridicat nivel din ultimele 27 de luni pe fondul aşteptărilor că firme energetice ca RWE şi E.ON vor avea nevoie de aceste drepturi pentru a arde mai mult combustibil fosil.

În schimb, preţul uraniului a scăzut cu 25% de vinerea trecută, în condiţiile în care investitorii îşi pierd rapid interesul faţă de combustibilul nuclear.