Paradoxurile capitalismului: După dezastru, în loc să fie la pământ, yenul riscă să crească şi companiile de asigurări urcă la bursă

În mod paradoxal, cutremurul din Japonia nu a dus la deprecierea yenului, aşa cum s-ar întâmpla în mod normal, ci s-a ajuns la situaţia ca banca Japoniei să ceară ajutorul G7 pentru ca moneda japoneză să nu urce.

Această apreciere a yenului japonez vine ca urmare a retragerii investitorilor japonezi de pe pieţele internaţionale, aceştia fiind nevoiţi să vândă active pentru a face rost de yeni, bani necesari pentru reconstruirea clădirilor afectate de cutremurul de 9 grade pe scara Richter şi valul tsunami care i-a urmat, săptămâna trecută. De asemenea, companiile de asigurări care au clienţi în Japonia au fost nevoite să vândă active de pe pieţele internaţionale pentru a face rost de lichidităţi pentru despăgubiri. O asemenea cerere puternică de yeni a făcut ca moneda japoneză să fie foarte căutată, ceea ce i-a ridicat valoarea.

Conform Deutsche Bank, pentru a menţine yenul la un nivel scăzut, banca centrală a Japoniei ar avea nevoie de 500 de miliarde de dolari, banca aruncând pe piaţa însetată yenii japonezi în schimbul altor monede internaţionale.

Yenul a revenit pe scădere numai datorită intervenţiei concertate a băncilor din grupul celor Şapte, singura astfel de intervenţie din 2000 până în prezent.

Companiile de asigurări

În ciuda daunelor pe care companiile de asigurări vor fi nevoite să le plătească, pe pieţele bursiere, acestea, ca de altfel şi companiile de reasigurare au înregistrat avansuri puternice la bursă, investitorii considerând că de fapt o asemenea catastrofă va duce de fapt la o creştere a costurilor de asigurare imputate viitorilor clienţi.

Un exemplu concludent în această privinţă este dat de Bloomberg, care aminteşte că la şase luni după ce uraganul Katrina a lovit oraşul New Orleans în 2005, Munich Re, cel mai mare reasigurător din lume, a urcat la bursă cu aproape 25%, în timp ce al dolea, Swiss Reinsurance a avansat cu 14%.

Catastrofa din Japonia ar putea fi a doua cea mai costisitoare, după uraganul Katrina, costul imputat sectorului asigurărilor putându-se ridica la 62,2 miliarde dolari.

"Deşi ceea ce se întâmplă acum în Japonia reprezintă o mare tragedie umană, sunt agresiv pe cumpărare pentru companiile de reasigurare", declara Moritz Rehmann, manager care administrează fonduri de 13,9 miliarde dolari în cadrul DJE Kapital AG din Munchen.

După uraganul Katrina, ratele de reasigurare au urcat la maximul, reuşind să pună capăt unui declin de doi ani.

"Reasiguratorii în mod normal beneficiază de dezastre majore care sunt destul de mari încât să afecteze preţurile dar nu îndeajuns încât să pună la pământ industria", a declarat Karl Huber, manager de fond în cadrul Pioneer Investment din Munchen.