Bogaţii zonelor sărace/ de Rareş Năstase

Cum e posibil sa te declari sarac intr-o zona in care s-a investit un miliard si jumatate de euro? Raspunsul e la autoritatile romane care au preluat un model de succes privind revigoararea zonelor defavorizate si l-au tranformat in esec. 28 de regiuni, adica 160 de localitati, au beneficiat degeaba, timp de un deceniu, de statutul de zone defavorizate. Timp de zece ani, oamenii de afaceri au primit facilitati pentru a crea locuri de munca si a creste nivelul de trai in zona. Astazi in zonele miniere si monoindustriale oamenii traiesc tot la limita saraciei, de pe o zi pe alta.

Zimnicea, Teleorman, locuinta unor tineri parinti. Test de rezistenta zilnic la 5 grade Celsius cu haine groase si caldura cu portia. Matasari Gorj, apartamentul unui fost miner. Conditii de lumea a treia, fara curent, incalzire si apa. Cartierul Bosnia, orasul Petrosani, furturi si foamete.

Romania, campioana la saracie in Uniunea Europeana. 33% dintre romani intampina privatiuni materiale grave conform unui raport al oficialilor de la Bruxelles. O statistica rusionasa, la care au contribuit 28 de zone defavorizate imprastiate in toata tara, in care romanii se zbat la limita subzistentei. Aceleasi zone au fost locul ideal pentru afaceri fantoma, in care investitori oportunisti au beneficiat de miliarde, in timp ce edilii locali s-au facut ca nu vad.

Anii Epocii de Aur… sute de mii de oameni invata ca pot face industrie si minerit. Sunt chemati la forja si tarnacop iar statul le ofera o casa, un salariu si conditii de oras. Se dezvolta exploatatii miniere si complexe energetice populate peste noapte.

Zonele monoindustriale sunt enclave ale saraciei. Candva motoarele unei intregi economii s-au transformat radical prin disponibilizari masive si strategii incoerente. La cata glorie au adunat in ultimul secol, de atata decadere au avut parte in ultimul deceniu.

Matasari, odinioara caminul ortacilor din minele Turceni si Rovinari. Peste romanii din comuna gorjeana nu a mai venit criza economica, ei o traiesc de 20 de ani. Matasariul a fost paradis fiscal pentru celebrul baron Nicolae Mischie. Aici si-a facut o firma in 2001, la parterul unui bloc mizer. Un plan de afaceri doar pentru facilitati fiscale pe care orice zona defavorizata de la noi le-a avut in ultimii 10 ani. Asa a reusit sa inmatriculeze 2 masini de lux, pentru care nu a mai platit taxe vamale, si pentru care a primit intr-un tarziu 2 ani de inchisoare cu suspendare.

Intre 1998 si 2010, autoritatile eu declarat 160 de localitati - zone defavorizate. Un program initiat de Guvernarea PSD si preluat de Conventia Democrata. Un proiect haotic, care a pornit din start fara premisele unei dezvoltari serioase pentru aceste locuri. N-a scazut rata somajului, n-au fost cursuri de reconversie profesionala. In schimb legea a permis un soi de paradis fiscal, gandit romaneste. Investitiile au fost controlate doar de forma, iar investitorii oportunisti au beneficiat din plin de scutiri pentru sedii sociale cu angajari de personal fictive.

La blocul unde a functionat in teorie firma lui Mischie copiii sunt constienti de conditiile in care traiesc.

In cartierul Catanga, un barbat isi plange de mila ca sta in chirie si nu reuseste sa stranga bani pentru un var pe pereti si o tencuiala. Conditiile de la bloc in zona defavorizata sunt insa departe de lumea civilizata.

Aceste ghetouri au fost adevarate incubatoare de afaceri nascute strict pentru facilitati. Cum altfel sa se intample cat timp strategia de dezvoltare a presupus doar scutiri de la plata impozitului pe profit si importuri, nu si proiecte pentru infrastructura si oameni. La Targu Carbunesti, fostul primar, doar pentru ca a iesit din politica accepta sa enumere 3 investitii mari din oras. In aceste sere a investit Maria Schutz, o patroana care a cumparat fostul IAS, pentru productie de ingrasaminte agricole.

Maria Schutz a devenit cunoscuta opiniei publice in urma a doua scandaluri celebre - unul privind inundatiile de la Rast din 2006, cand era acuzata de localnici ca si-a protejat de viitura terenurile. A deviat apele iar sute de familii au ramas fara gospodarii. Al doilea scandal, cu iz penal. Shutz apare in stenogramele convorbirilor telefonice ale senatorului Catalin Voicu, in dosarul in care acesta e cercetat pentru trafic de influenta. Voicu ar fi intervenit sa o ajute pe Maria Schutz sa scape de urmarire penala. Era acuzata de bancruta frauduloasa pentru falimentarea serelor de la Codlea -Brasov. Pe atunci Shutz conducea femeiile pesediste din Dolj. In acest moment procesul e inghetat la Curtea Constitutionala, la fel ca afacerea ei din Carbunesti.

In acte apare doar valoarea scutirilor, nu e precizat tipul de importuri. Maria Schutz vrea sa fie crezuta pe cuvant.

Toate facilitatile fiscale si subventiile puteau fi obtinute atata timp cat nimeni de la stat nu venea sa vada ce se intampla concret la fata locului. Daca se fac investitii, daca se angajeaza oameni, si ce se intampla exact cu importurile. Atata timp cat investitorii doar trimiteau niste hartii catre stat, aceste zone defavorizate figurau doar in documente.

Afaceristii erau autorizati la o institutie si luau facilitati de la alta, nefiind controlati de nimeni. Adica o legislatie care a favorizat abuzul. Conform legii, patronii au luat certificat de investitor de la Agentia Regionala de Dezvoltare care este la Craiova, la peste o suta de km distanta. Teoretic, Agentia trebuia sa verifice daca solicitantii chiar desfasoara activitati la companiile in numele carora luau facilitati. Practic, patronii au beneficiat de scutiri iar Directiile de Finante le-au aprobat fara vreo verificare amanuntita. Mai ales ca unii investitori au cumparat de la stat afaceri in colaps, cum a fostul IAS-ul din Carbunesti.

In astfel de imprejurari a investit si Clement Mocanu, un alt personaj cunoscut in Gorj drept "denuntatotul" lui Mischie la DNA. Au fost initial parteneri de afaceri., Mocanu fiind un apropiat al conducerii locale pesediste. A beneficiat de scutiri de peste 6 miliarde de lei vechi, dupa ce a cumparat o fosta fabrica, pe care a transformat-o in firma de constructii. Scutirile erau menite sa sprijine o serie de investitii ulterioare in companie.

Afacerea s-a dovedit un esec. Mocanu i-a vandut firma lui Irinel Columbeanu, societatea a dat faliment si zeci de muncitori au fost concediati. In locul lor acum sunt hoti. Hotii isi vad de treaba, si remorci intregi iau zilnic drumul topitoriilor. Furtul e singura indeletnicire in zona.

Clement Mocanu s-a ales cu o vila frumoasa la Runcu, langa Targu-Jiu, gard in gard cu…vila de vacanta a lui Mischie, ridicata inainte de denunt, cand erau in relatii bune. Runcu e practic un El Dorado unde si-au amenajat resedinte de lux toti investitorii din zonele defavorizate gorjene. Cea mai mare proprietate ii apartine fostului subprefect, si el beneficiar de facilitati de miliarde pentru 2 companii din sfera mineritului, printre putinele active inca in zona.

La Runcu sunt proprietati cu terenuri de tenis, evaluate la sute de mii de euro. In cartierele minerilor o garsoniera nu sare de 2 mii de euro.

In comuna bogatilor s-a construit excesiv. Matasariul are cartiere intregi parasite. Blocurile erau odinioara pline cu mineri. Mischie nu vrea sa vorbeasca despre afacerea sa din Matasari, considera subiectul un capitol incheiat. Clement Mocanu nu e de gasit.

"Atata timp cat nu a patit nimic, a stiut sa profite de lege a fost baiat destept si ca el au fost si alti baieti destepti."

Baiat destept a fost si pitesteanul Catalin Bulf, un alt investitor invizibil la Targu Carbunesti. A instalat cartierul general pentru o firma de top intr-un bloc ponosit la primul etaj. Catalin Bulf aparea in 2001 intr-un raport ONU privind Programul "Petrol Pentru Hrana cu Irakul." Sustinea ca a fost trimis de fostul ministru Dan Ioan Popescu sa negocieze la Bagdad importul mai multor milioane de barili de petrol. In schimb Romania oferea cereale. Contractul cu Irakul n-a fost permis de NATO si contractul a picat. Automat a disparut si afacerea lui Bulf din Gorj.

Actualul presedinte de Consiliu Judetean stie bine cum s-au facut afacerile in Gorj. Ion Calinoiu a fost mai intai vicepresedinte pe judet, sub comanda lui Mischie, fiind si el un lider local in PSD. In fata echipei de filmare isi aduce aminte cu greu de vremurile investiilor fantoma. Seful pe judet vrea sa spuna ca in Gorj n-au fost numai facilitati fiscale. Guvernul a alocat bani pe care Consiliul i-a directionat catre cateva proiecte din care oamenii nu s-au ales cu nimic. N-au fost suficiente fonduri pentru recalificarea minerilor, sau pentru drumurile catre fostele cariere de carbune. Din aceasta cauza in locul investitorilor seriosi au descins oportunisti sugereaza Presedintele. Ion Calinoiu arunca pisica la Craiova, in curtea Agentiei de Dezvoltare. Fostul primar din Carbunesti spune ca in forul de conducere al Agentiei este si Consiliul Judetean Gorj. Adica si Mischie si Calinoiu raspund cel putin moral pentru afacerile murdare din zona defavorizata.

Pentru oameni n-a insemnat nimic ca au locuit 10 ani in localitati cu statut de zona defavorizata. Invatati sa depinda de stat, de la care au primit totul inainte de Revolutie, s-au vazut in democratie fara alternativa, condamnati sa se descurce cum pot.

Romania a luat exemplul Poloniei atunci cand a demarat programul zonelor defavorizate. Doar ca spre deosebire de noi, polonezii au reusit sa dezvolte regiunile lor monoindustriale. Au creat toate oportunitatile si au adus investitii uriase din strainatate: doi giganti din industria auto din Statele Unite si Italia au deschis fabrici cu mii de locuri de munca. Au investit treptat si alti furnizori de componente, iar zonele defavorizate din Polonia au in 2011 o rata a somajului mai mica decat in restul tarii.

La noi, lipsa unei strategii inteligente din partea autoritatilor s-a vazut chiar si acolo unde exista o investitie mare.

Ioan Niculae, aflat pe locul trei in topul bogatilor Romaniei, a investit la Zimnicea, declarata zona defavorizata, 250 de milioane de euro. A creat acolo monopol pe piata fortei de munca si ofera salarii minime pe economie. Cei nemultumiti sunt inlocuiti cu muncitori adusi din alte orase, desi modelul privind revigorarea zonelor defavorizate preluat de tara noastra, prevedea ca anagajarile trebuie sa se faca cu oameni din zona.

Orasul Zimnicea a ramas tot la stadiul unui catun al disperarii, desi aici a cladit un adevarat imperiu Ioan Niculae. Afaceristul este pe locul 3 in topul bogatilor Romaniei, cu o afacere estimata la aproape un miliard si jumatate de euro. Lumea spune ca Zimnicea ii apartine lui Niculae. "Am facut o unitate speciala de transport, cu microbuze aducem oameni si nu numai din judetul Teleorman, vorbesc si de Giurgiu, de Turnu Magurele, de Rosiori, de Alexandria."

Datele pe 2010 ale Institutului National de Statisca arata ca 4 milioane de romani traiesc in acest moment la limita saraciei, cu un venit lunar sub 200 de euro. Castiga mai putin decat da un neamt lunar pe carburant sau un luxemburghez pe bauturi racoritoare.

Cu nimic nu-i ajuta pe acesti oameni ca in oras Ioan Niculae a infiintat o fabrica de procesare a tutunului, de productie lactate, o moara, o fabrica de zahar si una de biocombustibil, alta de alcool, hotel de 4 stele in fata blocurilor triste, si multe alte firme adiacente. Primarul, Petre Parvu, intamplator cumatru cu marele investitor, spune c-a directionat bugetul municipalitatii pentru sprijinirea mediului de afaceri. A ignorat cartierele cenusii ce stau sa cada sau reteaua de termoficare, si s-a axat strict pe modernizarea drumurilor catre companiile lui Niculae. "A fost un lucru bun pentru comunitatea noastra, care a dus la majorarea veniturilor proprii ale orasului Zimnicea si cred ca a adus si bunastare in comunitate." Primarul doar "crede" ca a adus bunastare localnicilor, pentru ca aspectul orasului il contrazice. Oamenii se bucura cum pot de investitiile din localitate: la fabrica de lactate merg sa cumpere tot ce ramane din procesul tehnologic.

Realitatea demonstreaza ca scopul declarat al zonei defavorizate nu a fost atins. Municipalitatea putea aduna taxe frumoase de pe terenurile uriase unde s-au dezvoltat afacerile lui Ioan Niculae. Doar ca, tipic romanesc, legea privind taxele si impozitele n-a fost schimbata pentru aceste zone. Tot ce se aduna din darile miliardarului merge la bugetul de stat. Iar de acolo doar o particica ajunge inapoi la primarie.

In toata tara autoritatile au directionat haotic fonduri uriase destinate zonelor defavorizate. 1,4 miliarde de euro s-au evaporat sub forma de deduceri fiscale si proiecte esuate numai in ultimii 6 ani. Sume halucinante pe lucrari cu dedicatie.

Petrosani-ul a facut parte din zona defavorizata Valea Jiului pana in 2008. Fostii mineri disponibilizati traiesc in cartierul Bosnia in baraci proprietate personala. Pentru acest colt uitat de lume, primaria a facut cu fonduri europene o sosea asfaltata si un parculet. O bataie de joc sustin oamenii. In cartier fostii mineri si familiile lor se ocupa cu furtul de fier din fosta exploatare miniera Petrila, de langa colonia "Bosnia". Oamenii spun ca si constructorii drumului s-au inspirat de la ei. Drumul a costat 223 de mii de euro, receptionat in noiembrie 2009, si ca el au mai fost si altele la periferia Petrosaniului. Investitii in numele cetateanului, nu si pentru cetatean.

Sociologii traduc altfel saracia din zona - acesti locuitori sunt o masa electorala. De altfel, atat primarul din Zimnicea, cat si cel din Matasari ori de la Lupeni, sunt la… al treilea mandat. Si toti din garda veche social democrata. Ii cunosc pe investititorii pagubosi, dar n-au fost interesati sa ii deranjeze. Multi afaceristi i-au sprijinit in campaniile electorale. In Lupeni primarul Razmerita a fost acuzat la fiecare scrutin de pomeni electorale. Fondurile proveneau si din sponsorizari de la afaceristii orasului.

In 2007 odata cu aderarea Romaniei la Uniune, Comisia Europeana a impus statului roman sa renunte la ideea zonelor defavorizate. A fost taiat astfel elanul investitiilor de dragul facilitatilor, dar si sperantele generatiilor viitoare.

Acum, Romania n-are nici o strategie pentru aceste zone. Actuala guvernare PDL nu are niciun interes sa aloce bani in fieful edililor PSD-isti. Multi investitori au fost "favorizati" aici si au facut miliarde, in timp ce oamenii locului au fost folositi doar ca masa electorala, usor de manevrat. Dupa un deceniu de investitii haotice, cele 28 de regiuni zac in parasire…

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 6 martie 2011