Tarom şi Airbus se încurcă în declaraţii: Airbus anunţă un parteneriat în producţie, operatorul român zice că „nu avem nici studii de fezabilitate“

Compania aeriană de stat Tarom şi producătorul de aeronave Airbus, îm­preună cu alţi parteneri, plănuiesc să dezvolte o reţea de unităţi de producţie de biocombustibil din camelină (o plantă cu seminţe bogate în ulei) pentru transportul aerian.

Informaţiile au fost trimise ieri de Airbus, companie care însă nu a dat detalii despre investiţia în proiect, zona în care va fi amplasat centrul de pro­ducţie, capa­citatea acestuia sau data începerii pro­ducţiei. Oficialii Airbus au spus doar că centrul acestei reţele de unităţi de pro­ducţie va fi în România, iar materia primă pentru bio­com­bustibili va fi camelina, o plantă cultivată "sporadic" la noi, după cum spun agricultorii.

Pe de altă parte, repre­zentanţii Tarom au transmis că nu se poate vorbi încă de o investiţie sau de o zonă în care va fi amplasat centrul până nu se vor face nişte studii de fezabilitate. "Este prea devreme să vorbim despre acest proiect", au spus oficialii Tarom care au trimis însă acelaşi comunicat de presă al Airbus, fără a da alte detalii. "Acesta este primul proiect european care va reuni fermierii, rafinăriile şi o com­panie aeriană pentru susţinerea comercia­lizării biocom­bustibililor produşi", a de­clarat într-un comunicat Paul Nash, direc­torul diviziei de energii alternative al Airbus.

Reprezentanţii Airbus au mai spus ieri pentru ZF că "proiectul va avea sediul central în Bucureşti - deocamdată nu avem detalii legate de suprafaţa finală a acestuia, fiind în desfăşurare". Camelina a fost aleasă ca materie primă datorită potenţialului său energetic ridicat, potenţialului ridicat de reducere a noxelor cu efect de seră şi cantităţilor reduse de apă necesare acestei plante, potrivit oficialilor Airbus. Aceştia au mai transmis că planta este deja prezentă în România.

Ce spun agricultorii

Cu toate acestea, agri­cultorii susţin că în România sunt absente culturile de camelină. Mai mult, bio-kerosenul (cel produs din camelină) nu a fost încă aprobat de către Asociaţia Inter­naţională pentru Testarea Materialelor (ASTM) în SUA.

Biokerosenul ar trebui să fie utilizat în proporţie de 50%, în combinaţie cu combustibilul tradiţional, în cadrul zbo­rurilor comerciale.

Ştefan Poienaru, unul dintre cei mai mari agricultori ai României, care deţine grupul de firme Agrofam din Feteşti, susţine că anul trecut a încercat să producă pe un teren de 10 hectare camelină, însă cultura a fost contaminată. "Cel mai devreme Româ­nia ar putea avea culturi de camelină în ur­mă­torii patru ani. Nu cred însă că vom ajunge producători de camelină. Este nevoie de producerea unui soi de seminţe şi folo­si­rea anumitor metode. Printre culturile ener­getice care se produc la noi se numără rapiţa, an­ghinarea, floarea-soarelui", a spus Po­ienaru.

Şi Culiţă Tărâţă, proprietarul companiei TCE 3 Brazi, care generează anual 80 de milioane de euro din agricultură, susţine că deşi există condiţii de cultivare a camelinei în România, această cultură nu s-a produs până acum. "Am primit la un moment dat solicitări de la nişte italieni pentru a începe să cultivăm camelină, însă nu m-au interesat. Avem atâtea hectare de teren arabil pe care nu se cultivă culturile tradiţionale, mi-e greu să cred că România va produce camelină pe ele", a spus el.

Şi Honeywell ar urma să participe în proiect

De managementul proiectului de produ­cere a camelinei se va ocupa o organizaţie non-guvernamentală românească, al cărei nume nu a fost făcut public. Din consiliul de conducere al asociaţiei non-guvernamentale fac parte Tarom, alături de compania Honeywell's UOP, CCS (Compania de Camelină a Spaniei) şi Airbus. În acest proiect, Airbus va sprijiini procesul de obţinere a autorizaţiilor pentru producţie şi va coordona evaluarea efectelor produselor de biocombustibil asupra motoarelor şi a sistemelor de funcţionare ale aeronavelor.

Oficialii Tarom nu au transmis de ce anume se vor ocupa în acest proiect.

Consorţiul va colabora cu Facultatea de Agronomie Bucureşti şi cu Centrul de biotehnologie al Facultăţii de Medicină Veterinară (BIOTEHGEN) în etapa de ame­najare a culturilor de camelină, de recol­tare şi de producţie. Honeywell's UOP va fur­niza tehnologia de rafinare pentru bio­combustibili, CCS va contribui cu informaţii despre creşterea camelinei, despre reţele de monitorizare a activităţii agricole.