Pieţele din regiune cu creştere economică puternică au adus cele mai mari salturi pentru exporturile româneşti
Recordul istoric atins de exporturile României în 2010, cu încasări de peste 37 miliarde de euro, a fost posibil nu numai pe seama cererii mărite din Germania - puternica locomotivă a Europei, ci şi a saltului spectaculos înregistrat de vânzările către pieţe cu dinamică rapidă, în frunte cu Turcia, a cărei economie a crescut cu peste 8% anul trecut. Chiar dacă volumele încasărilor nu au fost foarte ridicate, cele mai mari creşteri de exporturi au fost înregistrate pe pieţe cu mare potenţial economic din regiune, începând cu Turcia şi continuând cu Rusia, Polonia şi Ucraina. Sunt pieţe vânate de orice mare exportator din lume, pe care România le-a neglijat multă vreme, dar pe care poate reveni mai repede decât alte ţări, inclusiv datorită apropierii geografice.
Turcia, o economie care a crescut în 2010 cu peste 8%, iar în acest an ar putea avansa cu încă 5%, a fost şi piaţa pe care exporturile României au înregistrat anul trecut un salt impresionant de peste 75% faţă de 2009.
Vânzările pe piaţa turcă au atins astfel 2,3 miliarde de euro şi astfel ponderea Turciei în totalul exporturilor româneşti a sărit cu aproape trei puncte procentuale, până la 6,7%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică pe 11 luni din 2010.
Turcia îşi consolidează astfel locul al patrulea în clasamentul celor mai importante pieţe de export pentru România, ameninţând poziţia Franţei, care deţine o pondere de 8,4%. De altfel, cota Turciei în totalul exporturilor a depăşit-o şi pe cea din 2008 (6,5%), anul de vârf al creşterii economice din România.
Performanţa economică a turcilor de anul trecut a făcut senzaţie printre investitori şi analişti în pofida riscurilor de supraîncălzire, aşa încât această piaţă a intrat pe toate radarele de business.
Rămâne de văzut dacă producătorii din România vor veni cu oferta necesară pentru a putea profita de relaţiile comerciale tradiţionale şi de apropierea geografică pentru a-şi spori şi mai mult exporturile pe această piaţă. Comerţul dintre cele două ţări va fi cu siguranţă încurajat de (re)deschiderea liniei de ferry-boat între porturile Constanţa şi Pendik (Istanbul). Cert este că pe baza creşterii exporturilor din 2010, România a ajuns la un excedent comercial de peste 700 mil. euro pe relaţia cu Turcia, faţă de un deficit de jumătate de miliard în 2008.
Dar nu numai Turcia a adus o creştere puternică a exporturilor româneşti, ci şi alte pieţe cu mare potenţial economic din regiune.
De pildă, vânzările pe piaţa Federaţiei Ruse s-au majorat anul trecut cu circa 64%, faţă de 2009, însă volumul rămâne mult sub potenţial. Totuşi, ponderea Rusiei în totalul exporturilor a crescut de la 1,8% în 2008 la 2,2% în 2010.
Piaţa rusă asigura înainte de 1990 un debuşeu puternic pentru exporturile româneşti, însă orientarea politică ulterioară spre Vest şi răcirea persistentă a relaţiilor bilaterale au făcut ca Rusia să fie anul trecut de-abia a douăsprezecea destinaţie de export (locul 13 în 2008). Economia Rusiei a crescut anul trecut cu peste 4%, ieşind relativ repede din recesiune, astfel că poate câştiga ca importanţă în topul pieţelor de export.
Şi Polonia, cu a sa economie-minune care a scăpat neatinsă de criză, a generat anul trecut majorarea cu peste 50% a exporturilor româneşti. Cu vânzări care s-au apropiat de un miliard de euro, această piaţă a intrat în top 10 destinaţii de export, în condiţiile în care în 2008 era pe locul 12, ajungând la o pondere de 2,7% în total exporturi.
Tendinţa ar putea continua anul acesta, având în vedere că economia poloneză este creditată pentru al doilea an la rând cu o creştere solidă, de peste 4%.
"Cred că este o situaţie foarte încurajatoare deoarece aceste pieţe au fost printre cele mai dinamice anul trecut şi au în continuare perspective foarte bune. Turcia, Polonia sau Rusia sunt pieţe spre care se îndreaptă toate firmele mari din ţările occidentale deoarece au un potenţial de creştere mult mai mare decât cele din vestul Europei, unde foarte multe sectoare sunt saturate", comentează analistul financiar Aurelian Dochia.
Relaţia puternică dintre creşterea economică solidă a mai multor ţări din regiune şi dinamica exporturilor româneşti este confirmată şi de majorarea cu peste 40% a vânzărilor realizate de companii din România pe pieţe din Slovacia şi Ucraina. Economia slovacă ar urma să înregistreze în 2011 al doilea an la rând cu creştere de 4% după căderea de aproape 5% din 2009. Similar, Ucraina ar putea creşte anul acesta chiar cu 6%.
Dochia consideră că avansul exporturilor către pieţele din regiune nu este neapărat un rezultat al unei strategii a autorităţilor, cât mai ales o repliere a exportatorilor după condiţiile existente pe pieţele internaţionale. "Este o reacţie a companiilor locale la semnalele pe care le primesc de afară şi dovedeşte o flexibilitate şi o robusteţe a firmelor care au reuşit să se îndrepte spre aceste pieţe."
Dintre pieţele occidentale mature, România a înregistrat o creştere de 66% a exporturilor în SUA, însă volumul vânzărilor de-abia depăşeşte jumătate de miliard de euro, ponderea în total fiind de 1,5%.
Cu peste 40% s-au majorat şi exporturile pe piaţa Marii Britanii, care a fost anul trecut a şasea destinaţie de export (a şaptea în 2008), cu o cotă de 3,7%.
În structura generală a exporturilor României, vânzările de maşini şi dispozitive mecanice, aparate şi echipamente electrice au o pondere de aproape 30%, urmate de mijloace şi materiale de transport, cu peste 15%, şi de exporturile de metale (fontă, fier şi oţel), alături de exporturile de materiale textile.
Adăugând produsele minerale şi materialele plastice şi cauciucul, rezultă cele şase categorii de mărfuri care cumulează aproape trei sferturi din exporturile României.
Luna ianuarie a acestui an a adus o altă creştere spectaculoasă a exporturilor, care au sărit cu aproape 50% an la an. Rămâne de văzut în ce măsură această dinamică va fi afectată de tendinţa de apreciere a leului în raport cu euro.
Posibilele evoluţii ale comerţului exterior al României şi modalităţile de finanţare a tranzacţiilor comerciale vor fi discutate marţi, 5 aprilie, la o conferinţă organizată de ZF împreună cu UniCredit Ţiriac Bank.