Certinvest lansează primul fond de investiţii în artă. Investiţia minimă este de 5.000 de euro

Autor: Roxana Pricop 23.03.2011

Certinvest, cel mai mare administrator independent de active, îşi propune să strângă 5 milioane de euro de la investitorii bogaţi pentru primul fond de investiţii în artă din România, mizând pe un randament anual de peste 15%, calculat în euro.

Fondul este în curs de autorizare la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi urmează să fie lansat peste două săptămâni. El va funcţiona ca un instrument închis de investiţii care va controla două societăţi care vor face achiziţiile operelor de artă.

Decizia de investire, sau altfel spus selecţia operelor de artă, aparţine managerilor Certinvest, care se vor consulta cu experţi şi evaluatori. Investiţia minimă în fond va fi de 5.000 de euro, produsul adresându-se în special investitorilor bogaţi, care urmăresc o diversificare a plasamentelor.

După primul an de funcţionare, fondul va începe valorificarea operelor de artă din portofoliu, randamentul sau deprecierea fondului provenind din creşterea sau scăderea preţului operelor de artă.

"Fondul îşi propune să profite de oportunitatea apărută în piaţă prin care Muzeul Naţional de Artă al României va retroceda un număr important de opere de artă, iar mulţi dintre moştenitorii proprietarilor sunt dispuşi să vândă operele.

Vrem să atragem cinci milioane de euro de la investitori şi credem că fondul va depăşi un randament de 15% pe an", a spus Eugen Voicu, preşe­dintele societăţii de administrare a investiţiilor Certinvest, cu active nete în gestiune de peste 104 mil. lei.

El a adăugat că acest fond poate fi un instrument de diversificare pentru clienţii de private banking.

"Dacă investitorii vor dori, vor putea lua acasă operele de artă contra unei anumite sume de bani sau pot deveni proprietarii acestora atunci când fondul le scoate la vânzare", a continuat preşedintele Certinvest.

Fondul va investi doar în opere de artă românească, circa 40% din portofoliu fiind alocat colec­ţiei de patrimoniu provenită din retrocedare, 25% din active urmând a fi investite în artă românească de patriomoniu, dar şi opere de avangardă şi de artă contemporană. Aceste opere vor fi achiziţionate fie direct de la colecţionari, fie prin intermediul caselor de licitaţii.

Investiţiile în operele de artă, denumite şi "active nobile", sunt puţin cunoscute în România, având în vedere şi că piaţa obiectelor de artă este încă la început, iar cei mai mulţi dintre colecţionarii români privesc în artă potenţialul estetic şi mai puţin potenţialul de câştig.

Arta ca investiţie prezintă avantajele că are un grad scăzut de corelaţie cu alte active financiare, supravieţu­ieşte şi chiar aduce randamente în perioade de criză sau de recesiune economică. Cel mai adesea, investiţia în obiecte de artă este percepută de investitori drept cea mai sigură pe timp de criză pentru că are valoare intrinsecă, spre deosebire de acţiuni sau alte instrumente financiare.

Piaţa obiectelor de artă este însă puţin lichidă, opacă şi nereglementată. Gradul ridicat de impredictibilitate al valorii artei face ca investiţia să fie expusă unor riscuri ridicate.

"Apariţia fondurilor de investiţii în artă a avut loc ca urmare a eşecului portofoliilor tradiţionale de a ţine piept inflaţiei. Rezerva de obiecte de colecţie este în mod clar finită şi unele piese demonstrează creşteri progresive dramatice", a spus Manuela Plăpcianu, directorul executiv al casei de licitaţii Art­Mark.

Potrivit ArtMark, piaţa de artă din România a înregistrat anul trecut o creştere de 124%, până la o valoare estimată de 7 mil. euro. În România sunt activi circa 200 de investitori în artă.

Oficialul casei de licitaţii estimează că în acest an piaţa se va situa între 10 şi 15 milioane de euro. Randamentul mediu anual al indexului pieţei româneşti de artă calculat de Art­Mark a fost de 30,5% în 2009, iar în 2010 a crescut până la 37%. În 2009, principalul indice al Bursei a crescut cu 61%, iar în 2010 cu 12,3%.

Pentru următorii ani, Plăpcianu estimează un randament mediu anual de 30-35% pentru indexul operelor de artă.

Max Herman Maxy, pictor de avangardă, este cel mai profitabil pictor român cu un randament mediu anual de 138% în ultimii zece ani, printre cei mai profitabili în ultimii 15 ani numărându-se Ion Ţuculescu, pictor expresionist, cu un plus de 42% şi Octav Băncilă, pictor realist, cu un randament mediu anual de 41,48%, potrivit casei de licitaţii ArtMark.