Promoţiile şi optimismul bancherilor nu au reuşit încă să trezească cererea de credite

Luna februarie a adus încă o surpriză ne­plăcută, creditul privat continuând să scadă, ceea ce arată că în continuare bancherii nu reuşesc să vândă finanţări suficient de mari pentru a acoperi rambursările, chiar dacă mulţi jucători au anunţat pentru anul acesta planuri de creştere.

Creditul privat a scăzut cu 0,6% în februarie, până la un sold de 206,6 miliarde de lei (49 mld. euro). Excluzând impactul inflaţiei, scăderea a fost chiar mai mare, de 1,3%. Aceasta a fost a doua lună consecutivă de scădere, după ce la sfârşitul anului trecut stocul de finanţări reuşea să urce. În aceste condiţii, creditul privat reuşeşte o creştere anuală modestă, de 3,7% în termeni nominali, care se transformă însă într-o scădere de 3,6%, atunci când se elimină impactul inflaţiei.

"Evoluţiile anualizate confirmă ce am văzut şi până acum. Avem o creştere în zona finanţărilor pentru companii, mai ales în valută. La persoane fizice creşterea a fost concentrată la creditele în valută, iar aici este exclusiv efectul programului «Prima casă»", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

În termeni anualizaţi, creditul în lei a scăzut cu 3% (respectiv 10% în termeni reali), în timp ce creditul în valută, exprimat în euro, a urcat cu 5,6%.

În luna februarie, la fel ca în ianuarie, nu s-a mai respectat trendul anual, astfel că finanţările în lei au urcat marginal, cu 0,1% în termeni nominali, în timp ce soldul creditului în valută a stagnat.

"Într-adevăr, atât în ianuarie cât şi în februarie cifrele au arătat o contracţie a creditului în valută în special pe sectorul gospodăriilor populaţiei. În continuare factorul principal al acestei evoluţii îl reprezintă lipsa cererii solvabile, corelat însă în această perioadă şi cu un anumit factor de sezonalitate", spune Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank.

Populaţia are datorii la bănci de aproape 100 de miliarde de lei (23,6 mld. euro). În februarie atât creditele în lei, cât şi cele în euro au scăzut cu circa 1%. Faţă de luna februarie 2010, populaţia şi-a redus creditele în lei cu 7%, în timp ce împrumuturile în valută au urcat cu aproape 8%. Ritmurile sunt calculate pentru solduri exprimate în lei. Companiile au datorii ceva mai mari, de aproape 107 miliarde de lei (25,3 mld. euro). Soldul împrumu­turilor în lei a stangat, în timp ce la valută a urcat cu 9%.

Majoritatea bancherilor vorbesc anul acesta despre planuri de creştere pe creditare, vizând ritmuri de o cifră, iar cei mai optimişti, chiar de două cifre. Constantinescu apreciază că soldul creditelor ar putea să urce cu 6%-7% anul acesta, având în vedere perspectivele redresării economiei.

Doar populaţia mai pune bani deoparte

Populaţia a reuşit să îşi majoreze în luna februarie economiile la bănci, chiar dacă bancherii au ajustat dobânzile oferite şi chiar au încercat să tenteze clienţii să ia credite pentru a consuma mai mult.

Depozitele populaţiei în lei au urcat în februarie cu 1,6%, până la 65,8 mld. lei (15,6 mld. euro), potrivit datelor BNR. Soldul depozitelor în valută a coborât uşor exprimat în lei, până la 39,3 mld. lei (9,3 mld. euro), însă statistica este influenţată de variaţia cursului.

Leul a câştigat 0,9% în faţa euro în februarie, în timp ce statistica BNR indică o scădere a soldului cu 0,7%, ceea ce înseamnă că, exprimat în euro, stocul de depozite a urcat marginal. Firmele au continuat însă să îşi consume depozitele. Depozitele în lei au coborât cu 4,2%, iar cele în valută (pentru soldul exprimat în lei) cu 3,4%.

"Această evoluţie în dinamica depozitelor com­paniilor poate fi interpretată şi ca un semnal pozitiv - în sensul orientării fondurilor disponibile spre investiţii în măsura în care activitatea economică a dat semnale de revenire în ultimele luni, industria şi exporturile înre­gistrând rezultate îmbucurătoare", apreciază Constan­tinescu.