Străinii duc euro la minimul anului. Ce face BNR?

Jucătorii străini, atraşi de randamentele încă ridicate la titlurile de stat româneşti, sunt cei care stau în spatele aprecierii tot mai rapide a leului din ultimele săptămâni, iar principala întrebare este acum cât de mult va permite BNR să coboare cursul.Jucătorii străini, atraşi de randamentele încă ridicate la titlurile de stat româneşti, sunt cei care stau în spatele aprecierii tot mai rapide a leului din ultimele săptămâni, iar principala întrebare este acum cât de mult va permite BNR să coboare cursul.

Riscul este ca o apreciere prea rapidă a cursului să fie urmată de o depreciere la fel de abruptă, care ar accelera şi mai tare inflaţia.

BNR a calculat vineri un curs de 4,0881 lei pentru un euro, cu 1,39 bani mai puţin decât în ziua precedentă. Euro a coborât astfel la nivelul la care se tranzacţiona în martie anul trecut. Dolarul a pierdut 1,7 bani, coborând la 2,8876 lei, după ce a înregistrat deprecieri în faţa euro pe pieţele internaţionale.

Întărirea leului a fost stimulată săptămâna trecută şi de declaraţiile mai multor oficiali ai BNR - culminând cu intervenţia de miercuri a viceguvernatorului Cristian Popa - care au afirmat că mişcarea este determinată de piaţă, iar leul se află încă în linie cu fundamentele economice.

"Ar putea să apară cumpărări de euro la niveluri de 4-4,05 lei pentru un euro, având în vedere că viceguvernatorul Popa a menţionat şi că BNR «rămâne preocupată» de volatilitatea excesivă. Totuşi, având în vedere am­plitudinea miş­cării de până acum, nu putem exclude niveluri de curs între 3,9 şi 4 lei pentru un euro", comentează Nicolaie Alexandru-Chideş­ciuc, economistul-şef al ING. El spune că forţele pie­ţei pot explica scă­derea din ultimele săptămâni ale euro, dar consideră în continuare că BNR s-a aflat iniţial în spatele vân­zărilor de valu­tă, ca reacţie la accelerarea inflaţiei din februarie. "Corecţii pot să apa­ră şi pe o tendinţă des­cen­den­tă, dar e pu­ţin probabil ca BNR să permită o depreciere rapidă, întrucât ar inflama inflaţia şi aşteptările inflaţioniste."

Dacă iniţial ana­liştii vedeau argumente ca euro să coboare sub 4,2 lei, mai ales că o apreciere a cursului ajută şi BNR în lupta cu inflaţia, pe piaţa interbancară cotaţiile au luat-o cu mult înaintea aşteptărilor. Motivul este intrarea în joc a speculatorilor străini, care pot să obţină un câştig facil schimbând euro contra lei, pe care îi pot plasa în titluri de stat la randamente atractive, de circa 7% pe an. Dacă în acest timp cursul coboară, câştigul lor creşte.

Leul a câştigat 4% în faţa euro doar de la începutul lui februarie, adică în mai puţin de două luni. Aceasta înseamnă un câştig de 24% în termeni anualizaţi.

La rândul lor, analiştii străini recomandă în continuare investitorilor să cumpere leul, subliniind că ultimele veşti arată un potenţial de apreciere. Totuşi, prognozele lor "optimiste" de sfârşit de an au fost deja depăşite de realităţile de pe piaţa interbancară. "Fundamentele economice îmbunătăţite şi riscul de inflaţie dau leului mai mult spaţiu pentru apreciere. Este puţin probabil ca banca centrală să intervină la nivelurile actuale", comentează analiştii din divizia de cercetare a grupului francez Société Générale. Ei pun leul pe poziţia a doua în topul recomandărilor de "cumpărare" într-un orizont de timp de o lună, după rubla rusească. Totuşi, într-o perspectivă de 12 luni, leul ajunge în zona de recomandări de "vânzare". SocGen vede cursul la 4,15 lei/euro în decembrie 2011.

O prognoză similară au şi analiştii Citi, care vorbesc despre potenţialul de apreciere, singurele riscuri venind dinspre zona politică sau o eventuală deraiere a programului de ajustare fiscală. Şi Citi vede euro la 4,15 lei la sfârşitul anului.