Dan Armeanu, profesor ASE: Politica monetară se află într-un cerc vicios pe care singură şi l-a creat

În momentul de faţă, politica monetară se află într-un cerc vicios pe care singură şi l-a creat. A existat posibilitatea să fie micşorate dobânda de referinţă şi rezervele minime obligatorii pentru a încuraja creditarea, dar nu s-au micşorat.

Acum va trebui majorată dobânda de referinţă ca să se micşoreze efectul inflaţionist al creşterii preţurilor, dar această măsură va diminua şansele de revenire a creditării. O altă posibilitate constă în întărirea monedei naţionale prin intervenţii directe sau prin limitarea lichidi­tăţilor, cu unele implicaţii asupra exporturilor. Probabil că în lupta cu inflaţia se vor utiliza ambele variante. În schimb, tendinţa de revenire a economiei va avea de suferit de pe urma majorării dobânzii de referinţă datorită efectelor negative asupra consumului şi investiţiilor.

Un ajutor pe care s-ar putea să-l primim constă în micşorarea preţurilor alimentelor şi al petrolului de pe pieţele externe. Preţul petrolului depinde foarte mult de evoluţiile din ţările arabe. Preţul carburantilor este ridicat, iar dacă se menţine la nivelul actual atunci influenţa asupra preţurilor din acest an va fi de aproape 4%. În schimb, preţurile alimentelor e greu de crezut că se vor reduce ţinând cont de distorsiunile existente între cerere şi ofertă pe plan internaţional. Probabil că un an agricol bun ar putea schimba situaţia. De asemenea, este posibil ca, din cauza puterii de cumpărare scăzute, comercianţii să renunţe la tendinţa de creştere a preţurilor şi să accepte marje mai mici de profit.

Pe de altă parte, creşterea preţurilor la alimentele de bază şi carburanţi precum şi creşterea TVA de anul trecut au făcut să avem în februarie o inflaţie anualizată de aproape 7,6%. În mod normal, cererea redusă şi stabilitatea monedei naţionale ar fi trebuit să limiteze presiunile inflaţioniste determinate, în prima fază, de creşterea impozitelor indirecte. Din nefericire, riscul inflaţionist provine în ultimul timp dinspre ofertă. Cu toate acestea, prognoza de inflaţie este foarte optimistă, aproape la jumătate faţă de valoarea actuală. Dacă se va rata şi anul acesta ţinta de inflatie, nu va mai fi o surpriză, întâmplându-se de fiecare dată în ultimii ani. Există însă şanse destul de mari ca inflaţia pe acest an să se situeze între 4 şi 5%.

Situaţia este asemănătoare din punct de vedere al majorărilor de preţuri şi în ţările UE. În schimb, inflaţia este la un nivel mult mai mic, de 2,4%, aproape toate economiile au iesit deja din recesiune, iar BCE a redus dobânda în ultimii doi ani la minimul istoric de 1%. Acum are o plajă largă de acţiune în luptă cu inflaţia. Probabil în viitorul apropiat, pentru a îndeplini ţinta de inflaţie de 2%, BCE va majora dobânda de referinţă ceea ce va avea ca efect creşterea dobânzilor creditelor acordate în euro. Acest efect poate fi atenuat de întărirea leului până la un anumit punct. În rest, creşterea dobânzilor la creditele în euro va fi suportată de clienţi şi se va răsfrânge negativ asupra activităţii economice în ansamblu. În curând, se va resimţi şi efectul marjelor mari aplicate de bănci la creditele în derulare.

Economia dă unele semnale de revenire ce provin mai mult din inerţia revenirii economiilor europene decât din măsurile luate de guvern. Însă ritmul de revenire este lent şi orice şoc îl poate frâna sau poate chiar inversa sensul în care se mişcă economia. În contextul actual, un astfel de derapaj este inflaţia ridicată. Aceasta demonstrează că circuitele economice degradate de criză nu sunt refăcute în totalitate şi că economia reală nu are posibilitatea să absoarbă în investiţii excesul de lichidităţi. Reacţia BNR trebuie să fie progresivă pentru a nu genera un nivel mare al volatilităţii economiei reale. Măsurile care se vor lua trebuie să asigure un anumit grad de reacţie din partea politicii monetare la eventualele şocuri.

Prof. univ. dr. DAN ARMEANU, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori -ASE