OMV închide Arpechim şi ia benzină din import

Pe de altă parte, datele arată că între 2008 şi 2010 importurile de produse rafinate s-au dublat la Petrom, de la 0,9 mil. tone la 1,7 mil. tone. Compania a vândut 5,5 milioane de tone de produse rafinate în 2010 pe piaţa locală, din care două treimi din rafinăriile locale şi restul din import.

Petrom preferă astfel să importe produse rafinate şi nu petrol pe care să-l rafineze local: în 2008 importurile de ţiţei erau de 1,8 mil. tone, iar în 2010 au ajuns aproape de zero. Firma extrage circa 4 milioane de tone de ţiţei din România.

"InvestiŢiile în rafinăria Arpechim constituie o provocare având în vedere că este o rafinărie fără ieşire la mare, care importă ţiţei şi în principal exportă produse finite", spun reprezentanţii Petrom în comunicatul în care a fost anunţată închiderea Arpechim.

Unitatea, pusă în funcţiune în 1964, a fost gândită ca un complex petrochimic. În 2007 avea peste 2.000 de angajaţi, iar în 2011 a rămas la 700.

Din 10 rafinării în 1989, cu o capacitate de circa 23 mil. tone, România a mai rămas cu 3, cu o capacitate totală de 12 milioane de tone. România consumă circa 9 milioane de tone de produse petroliere.

Singurele rafinării care vor mai funcţiona în România vor fi Petromidia (Rompetrol), care este la malul mării şi deci se poate alimenta pe Marea Neagră, Petrobrazi (Petrom), care nu depinde de importuri, având materia primă foarte aproape, iar Petrotel (Lukoil), care are acces la petrol rusesc. Însă nici Petrotel nu are ieşire la mare şi este mai mică decât Arpechim.

Petrobrazi are o capacitate nominală de 4,5 milioane de tone, Arpechim avea 3,5 mil. tone, Petrotel Lukoil 2,4 mil. tone iar Petromidia va ajunge anul acesta la 5 milioane de tone.

În 2011, după închiderea Arpechim, scenariul de rafinare arată astfel: Petromidia a anunţat că va rafina 4,5 mil. tone de petrol. Petrobrazi ar putea rafina circa 3,5-4 mil. tone de petrol, producţia de petrol pentru 2011 fiind estimată de Petrom la circa 4 mil. tone de ţiţei, iar Petrotel va rafina tot circa 2,4 mil. tone de petrol.

Astfel, rezultă circa 11 mil. tone de petrol rafinate, pentru a acoperi o cerere estimată în stagnare faţă de 2010.

Petrom a anunţat încă de la finele lui 2009 că la sfârşitul lui 2011 va lua o decizie privind viitorul Arpechim.

"Cele două opţiuni evaluate până la acest moment pentru Arpechim au fost închiderea sau vânzarea. În plus, faţă de provocările economice fundamentale - rafinărie mică, ineficientă şi fără ieşire la mare - mediul internaţional pentru această industrie constituie un context nefavorabil, cu mai multe rafinării închise sau urmând a fi închise în Europa, după încercări nereuşite de vânzare", spune Neil Anthony Morgan, membru al directoratului Petrom, responsabil pentru activitatea de rafinare.

În plus, Petrom mai spune că segmentul de rafinare, atât cel din România, precum şi la nivel internaţional este caracterizat printr-un nivel scăzut al marjelor şi de un excedent de capacitate.

La Arpechim se producea atât benzină şi motorină, cât şi polietilenă de mică şi mare densitate (material plastic folosit pentru fabricarea unor obiecte de uz casnic şi industrial - n.red.) sau diferite produse petrochimice.

Pentru partea de petrochimie din Arpechim, Petrom s-a înţeles cu Oltchim, dar pentru restul rafinăriei afirmă că nu a mai găsit un cumpărător.

"Faptul că astăzi numai trei rafinării mai fucţionează arată că sectorul de rafinare a fost supradimensionat. Gazul pe­trolier lichefiat, de exemplu, era ars în făclie atunci când nu era spaţiu de depozitare. Dependenţa totală de ţiţeiul din import a condus la funcţionarea sub capacitate a rafi­nă­riilor, cu implicaţii nefavorabile asupra costurilor de pro­ce­sa­re", spune un fost director din cadrul rafinăriei Petro­mi­dia.

Axa uitată: Arpechim - Oltchim - Rafo

Deşi premierul Emil Boc a declarat după anunţul de închidere al Arpechim că încearcă să găsească soluţii pentru transformarea în realitate a "viziunii integrate Arpechim - Olrchim", Petrom a spus că după un an de negocieri nu a găsit niciun cumpărător credibil pentru rafinăria piteşteană. La finalul anului 2009, Emil Boc vorbea despre realizarea unui lanţ petrochimic cu Rafo Oneşti, Oltchim şi Arpechim care urma să salveze 1.500-2.000 de locuri de muncă şi care urma să devină un centru important pentru economia românească. De atunci nu s-a concretizat nimic, dar acum prilejul a fost folosit pentru lansarea unor atacuri politice.

"Nu mi-a plăcut contractul ăsta cu Petrom-ul niciodată. Răul primordial se află în contractul de vânzare-cumpărare al Petrom-ului de către Guvernul Adrian Năstase, care după părerea mea a adus un prejudiciu uriaş economiei naţionale. De acolo decurg toate relele legate de creşterea com­bus­tibilului, de vânzarea Arpechim, acolo e răul primordial, în vânzarea Petrom-ului. Acum bineînţeles că voi încerca să găsesc soluţii pentru că viziunea mea integrată a fost Arpechim-Otlchim, dar văd ce pot face în contexul acesta", a declarat Emil Boc, citat de Mediafax.

Declaraţiile vin în contextul în care statul român are doi reprezentanţi în consiliul de supraveghere al Petrom, dar care refuză să ex­plice ce poziţia au avut faţă de această închi­dere şi de ce nu a fost găsit un "cum­pă­rător credibil" pentru Arpechim.

"Luaţi legătura cu biroul de presă al Petrom. Ştiţi că am un contract de confidenţialitate cu ei", a spus Marian Ţurlea, membru în consiliul de supraveghere al Petrom la propunerea Ministerului Economiei. La rândul lor, reprezentanţii Ministerului Economiei nu au putut fi contactaţi.