Deja supraîndatorată, lumea nu mai are resurse pentru a face faţă unei noi crize

Din cauza nivelului de îndatorare la care au ajuns ţările dezvoltate lumea nu va mai putea face faţă unui nou dezastru, indiferent dacă este vorba de o calamitate - cum este cazul Japoniei -, despre o criză financiară sau una militară, scrie The Wall Street Journal.

Japonia şi Europa trec prin crize total diferite, una având cauze naturale, cealaltă fiind creată de om. Din punct de vedere financiar însă, acestea au efecte asemănă­toare: apasă şi mai greu pe finanţele publice, aflate şi aşa la limită.

Media anuală a datoriilor guvernamentale pe care ţările dezvoltate le-au avut în anul 2010 a fost 74% din PIB, valoare de trei ori mai mare decât cea din 1970 şi cea mai mare de după al Doilea Război Mondial, conform economiştilor din cadrul Institutului Economic Petersen.

"În acest moment există în lume un amestec de circumstanţe cu totul neobiş­nuit după al Doilea Război Mondial. Această concomitenţă de procese este inedită, deoarece şi putinţa ţărilor industrializate este limitată. Este pentru prima dată când ţări puternic industrializate sunt într-o situaţie de overstretch (depăşite de problemele cu care se confruntă - n. red.), care nu este generată de un război", spunea recent şi Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe.

Un raport al FMI arată că cinci din cele 23 de ţări - Japonia, Grecia, Italia, Portugalia şi Islanda - şi-au atins deja limitele, ceea ce înseamnă că trebuie să adopte măsuri stricte pentru a ţine nivelul datori­ilor sub control. Statele Unite, spre exemplu, mai au o marjă de 51% din PIB până îşi vor atinge limitele de plată.

Există o serie de cauze ale acestei situaţii, printre care rolul asumat de guverne pe timpul crizei şi decalajul dintre economiile mature şi cele emergente. Preluând prin politici guvernamentale dificultăţile resimţite de comunităţi şi garantând datoriile băncilor şi companiilor private, nivelul datoriilor guvernamentale a crescut într-un timp foarte scurt. Spre exemplu, nivelul datoriei publice din SUA a crescut masiv la începutul crizei financiare, când statul şi-a asumat garantarea ipotecilor deţinute de Freddie Mac şi Fannie Mae.

Statele dezvoltate nu mai pot susţine o nouă criză şi din cauza capacităţii scăzute de plată, care are drept cauză principală decalajul dintre economiile mature şi cele emergente, ratele de creştere economică ale celor dintâi fiind net inferioare celor aflate în plin avânt economic. Cel de-al doilea motiv este unul demografic, dacă avem în vedere faptul că populaţia îmbătrânită obligă guvernele să direcţioneze resurse bugetare semnificative către asigurări medicale şi pensii. Al treilea motiv este politic, întrucât reformarea politicilor fiscale este de cele mai multe ori împiedicată de partidele de opoziţie.

"Mereu va exista pretenţia ca guvernul să-ţi acorde un ajutor financiar atunci când eşti în dificultate, precum şi cea ca taxele să fie păstrate la un nivel scăzut", spune Carmen Reinhart, analist economic în cadrul Institutului Economic Peterson, adăugând că "o astfel de gândire nu are fundament".

Cele mai importante crize în care este prinsă lumea

Cutremurul din Japonia

• Cutremurul urmat de tsunami care a lovit Japonia este cel mai costisitor dezastru natural din istorie, pierderile fiind estimate la o valoare de peste 300 mld. euro.
• Cel puţin 10.000 de persoane au murit, iar 17.400 sunt date dispărute.
• Pierderile suferite de a treia cea mai mare economie din lume ar putea reprezenta 6% din PIB. Cifra nu cuprinde şi pagubele provocate de sistarea activităţii economice din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică şi din cauza radiaţiilor emise de centrala nucleară Fukushima.

Criza datoriilor din Europa

• Criza din zona euro a ajuns la episodul cu numărul trei, Portugalia fiind aproape de un bailout. Criza datoriilor este dublată şi de o criză politică, primul-ministru Jose Socrates demisionând din funcţie deoarece nu a reuşit să-şi impună programul de austeritate.
• Guvernul portughez are de acoperit în luna aprilie datorii de 4,23 mld. euro, cu lichidităţi de 4 mld. euro.
• Valoarea ajutorului financiar pe care l-ar putea primi Portugalia este estimată la 70 mld. euro, mare parte din bani venind de la celelalte guverne din zona euro.
• nivelul datoriilor Portugaliei în 2010 a fost de 83% din PIB, adică 140 mld. euro.

Intervenţia militară din Libia

• Conflictul din Libia ar putea costa ţările participante la ofensiva militară peste un miliard de dolari (700 mil. euro).
• Ţările care participă activ la intervenţia militară, SUA, Franţa, Marea Britanie şi Italia, strâng cureaua acasă după ce au fost nevoite să ia măsuri de austeritate sau să reducă cheltuielile guvernamentale anul trecut.
• Între timp, comitetul NATO a aprobat preluarea tuturor operaţiunilor militare internaţionale care privesc Libia.