România a ajuns la minimul de salariaţi din ultimii 50 de ani: 4,095 milioane. Eliminarea muncii la negru ar putea aduce încasări de cel puţin 6 mld. euro la buget
Şomajul scade, dar numărul de salariaţi nu creşte. Concluzia: angajaţii trec la munca la negru sau pleacă din ţară.
Numărul de salariaţi cu forme legale de muncă a ajuns la 4,095 milioane la finele lunii ianuarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii, ceea ce înseamnă cel mai mic număr de angajaţi din ultimii 50 de ani. În ianuarie 2010 erau 4,33 milioane, iar în ianuarie 2008 erau 4,76 milioane. În prezent există de două ori mai puţini angajaţi cu forme legale decât în 1990, când numărul de salariaţi era de 8,1 milioane. Pe de altă parte, şomajul este în scădere de 10 luni consecutiv, ajungând la 6,58% în februarie. Cum se explică?
Până în 2020, rata de ocupare în România ar trebui să ajungă la 70% (cât este în prezent în Germania), având în vedere că media la nivel european este în prezent de 64,6%.
Institutul Naţional de Statistică (INS) are două modalităţi prin care calculează şi raportează numărul de salariaţi. În fiecare lună, în buletinul statistic al INS apare numărul de salariaţi (de 4,1 milioane de persoane în luna decembrie a anului trecut) şi salariul mediu al acestora (de 350 de euro net, tot în luna decembrie), indicatori care se calculează în instituţiile publice şi private cu mai mult de 4 salariaţi. O altă statistică, efectuată trimestrial de INS - şi care a relevat că la finele anului trecut numărul de salariaţi este de 6,09 milioane de persoane - este făcută printr-o anchetă în aproximativ 30.000 de gospodării. Explicaţia pe care o dă Statistica pentru diferenţa dintre cele două raportări este că în anchetele din gospodării au intrat şi angajaţii din forţele armate (260.000 de "bugetari speciali", din structurile secrete ale Ministerului de Interne, Apărării, SRI, SPP etc.), dar şi persoanele care lucrează în "sectorul informal sau la negru", se arată într-o notă a INS. Totodată, datele mai arată că rata de ocupare (raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal) a scăzut în ultimele trei luni ale anului trecut la 57,9% (fiind cu 2,3% mai mică decât în trimestrul anterior).
"Salariaţii sunt cei care plătesc impozite şi contribuţii sociale, de aceea în statistică nu ar trebui să se ia în calculul numărului de salariaţi şi cei care muncesc la negru. Rata scăzută a ocupării se explică prin faptul că aproximativ 2 milioane de români au plecat la muncă în străinătate, unii sunt şomeri de durată, iar restul probabil că muncesc la negru", a spus economistul Liviu Voiunea, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice şi director executiv al Grupului de Economie Aplicată. Practic, se poate calcula pentru prima dată numărul de salariaţi care lucrează la negru, adică 1,7 milioane de persoane, deşi atât reprezentanţii INS, cât şi cei ai Inspecţiei Muncii au spus în repetate rânduri că munca la negru nu poate fi cuantificată.
"Nu se poate face o estimare a numărului de angajaţi care lucrează la negru, deoarece nu este dezvoltată o metodă de calcul a populaţiei ocupate în economia informală/la negru", au spus reprezentanţii INS. Secretarul de stat în Ministerul Muncii Nicolae Ivăşchescu a spus săptămâna trecută - răspunzând la o întrebare a ZF - că aproape un milion de români muncesc la negru. Preşedintele Băsescu vedea anul trecut 1,6 milioane de români care lucrau la negru. "Toate raportările pe care le primeam privind munca la negru au fost cifre neoficiale, însă aprecierile s-au făcut şi mai greu odată ce tot mai mulţi români au plecat în străinătate", a mai spus Şeitan.
Statul cheltuie anual 10,2 mld. euro pentru plata salariilor a un milion de bugetari (din care aproape 40% sunt folosiţi pentru plata a 260.000 de bugetari din sistemele speciale, de siguranţă publică şi apărare, care nu apar în statisticile oficiale), în timp ce angajatorii din mediul privat au o masă salarială totală de 29,5 mld. euro (aceasta fiind cheltuiala angajatorului pentru un salariu mediu de 600 de euro brut x 12 luni x 4,1 milioane de salariaţi). Astfel, dacă cei 1,7 milioane de salariaţi care muncesc la negru ar intra în economia formală, la o masă salarială de 12,2 miliarde de euro, statul ar putea încasa din taxe şi contribuţii aproape jumătate din această sumă.
Însă România nu a avut o politică prin care să crească gradul de ocupare a populaţiei şi de aceea numărul de salariaţi din statistici a scăzut continuu, întrucât peste 700.000 de angajaţi au dispărut de pe statele de plată ale angajatorilor în mai puţin de doi ani. Soluţia pe care au avut-o la recesiune, atât mediul privat, cât şi cel de public, s-a bazat pe disponibilizări. Ce se poate face însă pentru a creşte rata de ocupare?