Să scrii un proiect finanţat de UE e simplu, dar să-l implementezi e „criminal“

Companiile şi instituţiile care s-au înscris în cursa pentru cele 20 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană spun că e mai uşor să obţii finanţare europeană pentru un proiect decât să convingi o bancă să sprijine înce­perea şi derularea proiec­tului. Aceasta a fost una dintre con­clu­ziile conferinţei "Caravana Fon­durilor Europene în 2011. Cum vor schimba fondurile europene România?", organizată ieri la Cluj-Napoca de Ziarul Financiar în parteneriat cu Bancpost, AMPOSDRU şi EximBank. Vedeţi aici detaliile conferinţei.

Problema fondurilor europene a fost pusă pe tapet în fiecare an ca o sursă de finanţare a eco­no­miei, însă rezultatele României sunt încă deza­mă­gitoare în comparaţie cu restul ţărilor europene.

României i s-au alocat aproape 20 de miliarde de euro pentru fonduri europene în perioada 2007-2013 (cu excepţia agriculturii), din care a atras până în martie anul acesta 2,15 miliarde de euro.

"A te implica în această perioadă în atragerea de fonduri europene pare un lucru de neimaginat. Există bani însă este foarte greu să-i iei. S-au depus mai multe proiecte pe o axă decât există fonduri alo­cate, iar lucrurile s-au mişcat foarte încet dato­rită pe de o parte lipsei de experienţă a celor care fă­ceau proiectul, iar pe de altă parte a băncilor. Băncile ar trebui să aibă mai mulţi specialişti în domeniu care să vină în întâmpinarea celor interesaţi, iar finanţarea pentru proiectele pe fondurile europene să poată fi obţinută mai re­pede", a spus Sorin Apostu, primarul muni­ci­piului Cluj-Napoca.

Primarul municipiului Cluj-Napoca a mai precizat că este nevoie şi de modificarea legislaţiei actuale, în condiţiile în care un proiect demarat de municipalitate în anul 2006 a ajuns să fie licitat în primăvara acestui an.

"Dificilă nu este câştigarea finanţării, ci implementarea pro­iec­tului. Ne interesează ca pro­iectele să genereze venituri în con­ti­nuare, pentru a stabili un parte­neriat pe termen lung. Credem că 2011 va fi un an de relansare a proiectelor pe fonduri europene", a mai spus Otilia Frolu.

Şi reprezentanţii EximBank spun că pot ga­ran­ta creditele contractate de firme de la băncile co­merciale, însă valoarea garanţiei este de ma­xi­mum 1,5 mil. euro, pe o perioadă de valabilitate de 5 ani.

"EximBank a susţinut în 2010 proiecte în valoare de 150 mil. lei, beneficiarii principali fiind IMM-urile, cu activităţi în industria prelucrătoare şi construcţii. Putem să acoperim cheltuielile atât eligibile, cât şi neeligibile ale proiectelor cu până la 100% din valoare. Compania trebuie să vină cu 20% din active, iar noi putem acoperi până la 80% din garanţia necesară", a spus Corina Vulpeş, director relaţii internaţionale în cadrul EximBank.

Pe de altă parte, Augustin Feneşan, preşe­dintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, consideră că proiectele sunt bine realizate, însă ar trebui găsite metode pentru accelerarea ritmului de atragere a fondurilor. "Rămâne problema legată de bănci, care clasează multe proiecte ca fiind nebancabile. Vrem să schimbăm această optică a băncilor pentru că prea puţine proiecte se pot susţine fără ajutorul băncilor", a spus Feneşan.

Rodica Gogonea, consilier Fonduri Europene la Consiliul Judeţean Cluj, spune că instituţia pe care o reprezintă a accesat până în prezent 26 de proiecte pe fonduri europene în valoare totală de 315 mil. euro.

"Redactarea unui proiect pe fonduri europene este simplă, însă implementarea lui este «cri­mi­nală», din punctul de vedere al benefi­ciarului. Sunt o mulţime de etape peste care trebuie să treci, însă cu toate acestea, dacă în acest an vor fi deschise linii de finanţare, vom pregăti noi proiecte", a spus Rodica Gogonea, consilier fonduri europene la CJ Cluj.

În prezent, proiectele europene încep să se vadă în economie, dar diferenţiat. Dacă mii de firme din resurse umane se bat pentru proiecte europene şi deja au absorbit zeci de milioane de euro de la Uniunea Europeană, în infrastructură sau energie absorbţia este sub 1% din totalul fondurilor disponibile.

Programul care a avut cel mai accelerat ritm de creştere al plăţilor către beneficiari a fost POSDRU, prin care România are la dispoziţie

4,25 de miliarde de euro pentru dezvoltarea re­sur­selor umane şi pentru care s-au semnat contracte în procent de peste 80% din valoarea totală.

"Dacă anul 2010 a fost anul relansării şi implementării POSDRU, 2011 vrem să devină anul de absorbţie a fondurilor europene. La finele acestui an POSDRU, cel mai interesant program operaţional, va fi în totalitate contractat, urmând să con­tinuăm cu implementarea proiectelor", a afirmat Florica Câmpean, director executiv pe structura regională a POSDRU.

Să nu ne speriem de probleme

Una dintre companiile clujene care au reuşit să finalizeze în prezent un program derulat prin fonduri europene este furnizorul de programe de formare profesională RSC Consulting, condus de Steluţa Racolţa. În perioada 2007 -2010, compania a derulat

17 programe de specializare şi perfecţionare a adulţilor în domeniul business şi a susţinut 100 de sesiuni de formare profesională la care au participat peste 1.300 de absolvenţi. "Trebuie să profităm de această perioadă în care avem acces la bani europeni şi să atragem cât mai multe fonduri. Nu trebuie să ne speriem de problemele care negreşit vor apărea", a spus Steluţa Racolţa, general manager, RSC Consulting.