Cum se naşte un bestseller?/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi 30.03.2011

Ce secret a descoperit Tatiana de Rosnay, că după şapte romane publicate în Franţa dă lovitura cu al optulea, "Se numea Sarah", scris în engleză? Fascinează atât povestea din roman, cât şi povestea romanului, căci "Se numea Sarah" a depăşit ca tiraj două milioane de exemplare, în Statele Unite ale Americii se menţine sus de tot în topul vânzărilor, traducerile duc cartea spre cititorii de pretutindeni.

În 2010, mai multe publicaţii dedicate cărţii au plasat-o pe Tatiana de Rosnay pe locul 8 între autorii de ficţiune cei mai bine vânduţi în Europa, în ianuarie 2011, clasamentul celor cei mai citiţi autori francezi, publicat în Le Figaro, o situează pe locul 5. Ce se poate comenta? Schimbi locul, schimbi norocul! Tatiana de Rosnay a schimbat limba scrisului şi editura, cu efect benefic uluitor!

Autoarea a început să se documenteze pentru carte în 2001, a scris-o în mai puţin de un an în engleză (din iulie 2002 până în martie 2003) şi a reuşit să o publice abia în 2005 la altă editură, Héloïse d'Ormesson. Tatiana de Rosnay este bilingvă, fiind născută din tată francez şi mamă englezoaică. Cele şapte romane scrise în limba tatălui nu au propulsat-o aşa cum a făcut-o al optulea, cel scris în engleză.

Scriitoarea şi recunoaşte că a simţit nevoia să scrie în engleză, poate şi fiindcă personajul principal, Julia Jarmond este o jurnalistă americană care trăieşte la Paris. Ea primeşte de la publicaţia unde lucrează comanda unui articol despre razia de la Vélodrome d'Hiver, când se comemorează 60 de ani de la episodul ruşinos şi tragic din istoria Franţei, când evreii francezi au fost adunaţi de poliţia franceză, ţinuţi în velodrom şi apoi deportaţi, iar între ei se aflau 4.000 de copii.

Viaţa Juliei Jarmond din Parisul anului 2002 are necazurile ei: căsătorită cu un francez pe care îl iubeşte, ea totuşi simte că este înşelată, că n-a fost acceptată de familia lui complet niciodată, ba chiar descoperă o infidelitate ce a durat ani întregi. Povestea ei înrămează o tragedie petrecută în 1942, cea a fetiţei evreice de 10 ani, care îşi încuie frăţiorul de 4 ani în ascunzătoarea lor secretă, atunci când aude bătăile poliţiştilor în uşă.

Romanul alternează povestea fetiţei dusă, împreună cu părinţii ei, în Vélodrome d'Hiver, apoi în lagăr, obsedată să-şi salveze fratele căruia îi promisese că se întoarce şi povestea Juliei Jarmond, pe care investigaţiile o duc la "scheletul din dulap": secretul păstrat de familia soţului ei, legat de apartamentul în care bunicii s-au mutat în cursul aceluiaşi an, 1942…

Structura de thriller te ţine cu sufletul la gură, aşa că te acaparează câteva ceasuri bune, practic, nu poţi lăsa cartea din mână. Dar succesul se naşte din temele scoase la lumină, incomode şi dureroase, care, măcar după atâtea decenii, trebuie înfruntate, cât şi din formula folosită, cu două planuri narative, din misterul trecutului care shimbă radical prezentul. Julia Jarmond nu are linişte până când nu află ce s-a întâmplat cu Sarah şi face descoperiri tot mai dramatice.

Mai întâi complicitatea şi laşitatea colectivă faţă de sminteala istoriei - oamenii obişnuiţi, acum bătrâni, trăiesc cu povara celor văzute atunci: lungul convoi al evreilor ridicaţi de poliţiştii francezi, supunerea docilă a autorităţilor faţă de comanda germană. Se adaugă pe parcursul aventurii teribile trăite de Sarah refuzul ţăranilor de a le primi în casă pe fetiţele fugite din lagăr, denunţul făcut de un medic.

Şi, în compensaţie, gesturile rare de omenie: o femeie îndrăzneşte să le arunce pâine celor arestaţi pentru vina de a fi evrei, doi bătrâni oferă găzduire celor două fetiţe fugare şi pe una reuşesc să o salveze. Trecutul explorat de Julia Jarmond îi clarifică propria viaţa şi o determină să facă alegeri decisive, căutarea luminează dâra lăsată în urmă de Sarah şi în Franţa şi pe pământul american…

Tatiana de Rosnay, Se numea Sarah, traducere din limba engleză de Monica Dinu, Editura Litera, 2010; 320 pag.


ELISABETA LĂSCONI
, eseist şi critic literar. Absolventă a filologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o teză despre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă, oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclul bănăţean", Ed. Univers, 2000). Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, Caiete Critice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.