După Libia, ONU şi Franţa deschid un nou front în Coasta de Fildeş
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi Franţa au intervenit în conflictul din Coasta de Fildeş, cel mai mare exportator de cacao din lume, unde de câteva luni se duce o luptă aprigă pentru putere între fostul preşedinte Laurent Gbagbo şi liderul recunoscut internaţional Alassane Ouattara, scrie Bloomberg.
În urma acordului dat de către preşedintele francez Nicolas Sarkozy, elicopterele franceze şi ale ONU au atacat două baze militare de pe Coasta de Fildeş, palatul prezidenţial şi reşedinţa lui Gbagbo. Iniţiativa a fost autorizată cu scopul de a ajuta forţele armate ale ONU să neutralizeze atacurile asupra civililor, după ce organizaţia a declarat că atacarea civililor de către forţele pro-Gbagbo constituie o "crimă împotriva umanităţii".
Bombardamentele au intervenit în ziua în care forţele pro-Ouattara au trecut la ofensivă în Abidjan, capitala economică a ţării, oraş care se confruntă cu o stare de haos de la luptele care au urmat intrării lor în oraş, joi seara, după ce au cucerit restul ţării în patru zile. "Gbagbo trebuie să plece, pentru instaurarea păcii", a apreciat Uniunea Europeană prin vocea preşedintelui său Herman Van Rompuy.
Situaţia din Coasta de Fildeş, care este responsabilă pentru 40% din producţia de cacao la nivel mondial, a generat o creştere a preţului la cacao de 33%, iar ţara nu şi-a putut plăti euroobligaţiuni în valoarea de 1,6 mld. euro. Ţara, cu un PIB de 23,6 mld. dolari, este dependentă de exporturile de cacao, valoarea anuală a recoltei Coastei de Fildeş fiind de 4,5 mld. dolari. Conflictul din ţara africană a început după alagerile prezidenţiale din 28 noiembrie, pe care atât Laurent Gbagbo, cât şi Alassane Ouattara susţin că le-au câştigat.
Gbagbo nu a renunţat la putere, chiar dacă ONU, SUA, Uniunea Africană şi Uniunea Europeană l-au recunoscut pe Outtara în calitate de preşedinte.
Potrivit unui discurs acordat televiziunii RTI, Ahoua Don Mello, purtătorul de cuvânt al guvernului lui Gbagbo, a cerut civililor ivorieni să i se alăture împotriva a ceea ce acesta a numit "terorism".
Franţa a intervenit după un apel al secretarului general al ONU Ban Ki Moon pentru că are foarte mulţi cetăţeni în această ţară, care este o fostă colonie a sa.
Ministerul francez de externe evaluează la aproximativ 12.200 numărul francezilor care se află în Coasta de Fildeş, dintre care 11.800 la Abidjan. Aproximativ 7.300 au dublă cetăţenie.
Radiografia situaţiei din Africa de Nord şi Orientul
Mijlociu
Tunisia
-
De la înlăturarea preşedintelui Zine El Abidine Ben Ali în ianuarie, peste 22.000 de imigranţi au ajuns pe insula italiană Lampedusa, care are o populaţie de numai 5.000 de locuitori.
-
Prim-ministrul Italiei Silvio Berlusconi s-a deplasat în Tunisia pentru a discuta cu oficialii tunisieni despre efortul de stopare a valului de refugiaţi.
-
Primele alegeri democratice din această ţară vor avea loc în luna iulie.
Egipt
-
Creşterea economică pentru 2011 a fost revizuită la 2,5-3% de către Ministerul egiptean de Finanţe, ca urmare a revoltelor care l-au îndepărtat pe preşedintele Hosni Mubarak.
-
Criminalitatea a crescut cu 200% de la îndepărtarea lui Mubarak, ca urmare a situaţiei politice incerte şi a puterii reduse a forţelor de ordine.
-
Activele a patru foşti oficiali egipteni, apropiaţi ai fostului preşedinte, au fost îngheţate de către Assem al-Gohari, director al Autorităţii de Bunuri obţinute Ilicit.
Siria
-
Un fost ministru al agriculturii a fost împuternicit să creeze un nou guvern, după ce fostul executiv a demisionat în bloc ca urmare a protestelor care îl contestă pe preşedintele Bashar al-Assad.
-
Turcia a trimis întăriri forţelor militare de la graniţa cu Siria în punctele cheie care sunt situate de-a lungul a 600 de kilometrii ai graniţei.
-
Secretarul de stat al SUA Hillary Clinton a exclus recent o intervenţie americană în Siria asemănătoare cu cea din Libia.
Bahrain
-
Luna trecută, aproximativ 1.000 de soldaţi saudiţi au fost trimişi în Bahrain pentru a proteja instituţiile guvernamentale.
-
Autorităţile au închis Al-Wasat, principalul ziar al opoziţiei, după ce publicaţia a adoptat un ton critic la adresa guvernului. Ziarul a fost redeschis după demisia unei persoane influente din conducere.
-
Guvernul a concediat mai mult de 250 de angajaţi care au luat parte la grevele generale organizate pentru susţinerea protestelor antiguvernamentale.
Libia
-
Marea Britanie va suplimenta numărul avioanelor de luptă trimise în Libia, în timp ce Statele Unite au anunţat că nu vor mai participa la bombardamente.
-
Rebelii ar putea vinde în această săptămână primul transport de petrol, estimat la un milion de barili, către emiratul Qatar. Valoarea acestuia este de 100 mil. dolari.
-
Anchetatori scoţieni îl vor audia pe fostul ministru libian al Afacerilor Externe Moussa Koussa, suspectat că este implicat în atentatul de la Lockerbie din 1988. Koussa este oficialul cu cel mai înalt rang care a defectat regimul Gadhafi.
Yemen
-
SUA au ajuns la concluzia că preşedintele Ali Abdullah Saleh nu va pune probabil în aplicare reformele cerute de protestatari şi că el trebuie să renunţe la putere, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
-
Opoziţia i-a cerut preşedintelui la finalul săptămânii trecute să demisioneze şi să-i predea prerogativele vicepreşedintelui Abdrabouh Mansour Hadi, care să negocieze o tranziţie a puterii.
-
Casa Albă şi-a exprimat îngrijorarea faţă de posibilitatea ca al-Qaida să profite de un "vid politic" în Yemen.
Arabia Saudită
-
Ţara plănuieşte să organizeze luna aceasta alegeri locale, după o întârziere de doi ani şi jumătate.
-
Preţul petrolului ar putea ajunge la 200-300 de dolari pe baril dacă Arabia Saudită va fi cuprinsă de proteste masive, a avertizat şeicul Zaki Yamani, fost ministru al petrolului.
-
Regele Abdullah a alocat încă 36 mld. dolari pentru programe sociale după ce în august 2010 casa regală de la Riyad a făcut public un program în valoare de 385 mld. dolari pentru combaterea şomajului.