Secretul Danone, păstrat lângă Paris: numele adaptat fiecărei ţări, iar reţeta, schimbată periodic

Autor: Ioana David 07.04.2011

Pe culoarele centrului de cercetare Daniel Carasso deţinut de Danone aproape de Paris, un afiş se repetă la fiecare câţiva metri. Protagonistul este un băieţel de culoare, cu un dinte lipsă care zâmbeşte larg. Pe afiş mai apare, însă la dimensiuni mai mici un baton. Misterul afişului este dezlegat de către Francois Colomban, R&D Dairy Food Design Director al centrului de cercetare de lângă Paris.

Compania, cel mai mare producător din industria lactatelor din lume, cu o cifră de afaceri de 17 mld. euro în 2010, a lansat un nou produs în Senegal, un baton de 50 de grame sub formă de pastă, care se adresează şcolarilor din această zonă. Afişul anunţă practic finalizarea acestui proiect.

Produsul face parte din categoria celor lansate de producătorul francez în pieţele mai puţin dezvoltate, iar preţul este astfel fixat încât să poată fi plătit cu o singură monedă (în acest caz 8 eurocenţi). Batonul va fi vândut de către comercianţi ambulanţi, mulţi dintre ei chiar mame ale copiilor.

"Este un model experimental, dacă merge îl putem extinde în ţările din jurul Senegalului. Ne gândim chiar şi la India", a spus Colomban, care lucrează în cadrul companiei franceze de 25 de ani.

La picnic cu Danone

În România, modelul îmbrăcat însă în altă formă funcţionează deja. Casa Bună, spre exemplu, este un produs lansat în urmă cu cinci ani şi care se putea cumpăra în momentul lansării cu o singură monedă (50 de bani).

Prin "mâinile" lui Colomban trec produsele lansate de Danone peste tot în lume. El împarte biroul cu alţi patru oameni, iar pentru prima dată primeşte presa înăuntru. "În viitor mâncarea trebuie să fie mai mult vegetală. Acum mâncăm prea multe proteine animale", răspunde el încercând să facă o predicţie legată de viitor.

Colomban este unul dintre cei 600 de angajaţi ai centrului de la Paris, acolo unde compania descoperă şi testează noi iaurturi.

Practic treaba acestei facilităţi este să găsească noi formule de iaurt, pe care apoi să le adapteze diferitelor pieţe unde vor fi comercializate. Aici s-au născut branduri precum Activia (în 1995), Actimel (în 1994), ambele prezente şi în România.

Localizat la aproximativ jumătate de oră de Paris, centrul de cercetare este cel mai mare din reţeaua internaţională a Danone. Drumul până acolo seamănă mai degrabă cu mersul la picnic la ţară, deoarece oriunde priveşti, observi doar câmpuri verzi. Mai mult chiar, centrul este poziţionat lângă un lac, vizibil din birourile angajaţilor prin faţada de sticlă. S-ar putea spune că cei 600 de angajaţi chiar merg zilnic la picnic, deoarece cantina, situată în aceeaşi incintă este şi mai apropiată de spaţiul verde. În afară de câmpuri, vecinii Danone sunt doar americanii de la Kraft cărora francezii le-au vândut divizia de biscuiţi în 2007.

Biscuiţii, ca şi pastele şi berea, au dispărut treptat din oferta companiei, care în prezent se bazează pe lactate şi pe portofoliul de ape minerale (cel mai cunoscut brand fiind Evian).

Altă piaţă, altă reţetă

Danone îşi adaptează "reţeta" produselor atât pieţei pe care activează, cât şi la anumite intervale de timp. Adaptarea reţetei la fiecare piaţă aduce şi schimbări de nume. Ceea ce compania numeşte generic brand pentru copii de la 3 la 8 ani poate lua forme precum Da­no­nino în Spania, România şi Mexic sau Danonki (Polonia), Danino (Africa de Sud) sau Petit Danone (Japonia).

Potrivit datelor prezentate de Laure Burtin, nutrition brands group leader Danone Re­search, în România, printre ingredientele care au suferit modificări în reţeta Danonino, pro­dus lansat de francezi la nivel mondial în urmă cu 40 de ani, se află zahărul, al cărui pro­cent a scăzut de la 15,5% la 13,2%. "Când se scoate un procent de zahăr se modifică gustul. Totul trebuie făcut pas cu pas astfel încât consumatorul să se obişnuiască cu gustul."

Cum se descoperă un nou iaurt

La baza preparării iaurturilor stau bacteriile, păstrate de companie în spaţii speciale încă din 1919. Pe tot parcursul vizitei, reprezentanţii companiei spun că bacteriile folosite sunt din categoria celor "bune", adică probioticele, nu a celor care îmbolnăvesc organismul.

Jean-Michel Faurie, Danone research expert culture, fermentation & progiotics, explică faptul că în acest centru se derulează sute de proiecte pe an, care înainte de a intra în producţia de masă sunt testate pe liniile de producţie special amenajate în acest sens.

Pentru a ajunge în magazine, noile pro­duse trebuie să treacă şi testul consu­ma­torilor, în special pe cel al copiilor, care sunt aduşi aici pentru a face degustări. În faza considerată încă experimentală, producţia de iaurt poate fi asemănată cu cea auto, după cum remarcă Laurent Schmitt, responsabil de facilitatea pilot. "Înainte să industrializăm, producem la scară redusă pentru a testa reacţia con­su­matorilor." Părerea la finalul vizitei este sintetizată de către unul dintre cercetători: nu munca în sine este cea mai dificilă, ci să explici în ce constă.