BCE dă semnalul scumpirii creditelor în euro după ce a ridicat dobânda la 1,25%

Autor: Liviu Chiru 07.04.2011

Euribor, indicatorul de care sunt legate costurile creditelor în euro, a urcat la 1,28% pe an, dublu faţă de primăvara lui 2010.



Banca Centrală Europeană (BCE) a dat semnalul scumpirii creditelor în euro, majorând ieri dobânda-cheie cu un sfert de punct procentual, la 1,25% pe an, ca reacţie la accelerarea inflaţiei în ţările Uniunii Europene.

Decizia va avea însă un impact direct şi pe plan local, în condiţiile în care aproape două treimi din creditul pentru populaţie şi companii este în euro.

Spre exemplu, un client cu un credit de 40.000 de euro, pe 30 de ani, plătea o rată lunară de 230 de euro, la o dobândă de 5,75% pe an. Dacă dobânda urcă la 6% pe an, rata ajunge la 240 de euro.

Scumpirea creditării în euro vine chiar în momentul în care economia românească se zbate să iasă dintr-o recesiune de peste doi ani, însă economiştii locali spun că impactul nu va fi dramatic.

"În asamblu nu cred că impactul deciziei BCE va fi benefic revenirii economiei locale, însă, ca amplitudine, cred că va fi marginal. Teroretic, majorarea dobânzii scumpeşte costul investiţiilor şi face mai atractivă economisirea. România are nevoie de investiţii, dar are nevoie şi de economisire", apreciază Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen. El spune că are în vedere să îm­bu­nătăţească prognoza de creştere economică pentru anul acesta la 1,5%, faţă de 1,2%, cât are în prezent, decizia fiind bazată însă pe aşteptările pentru o absorbţie mai bună a fondurilor europene.

Jucătorii de pe pieţele financiare internaţionale anticipau decizia, astfel că indicatorul Euribor la trei luni (care reflectă costul la care băncile de top îşi împrumută euro între ele) a ajuns ieri la 1,28% pe an, cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2009, de la un minim de 0,6% pe an, unde se afla în primăvara trecută.

"Creşterea nu este mare, însă tendinţa este îngrijorătoare. Rămâne de văzut cum vor acţiona băncile locale. Creşterea lichidităţii ca urmare a deciziei BNR de a reduce rezervele minime obligatorii (prin care a eliberat în piaţă 1,3 miliarde de euro - n. red.) şi întârzierea în reluarea cererii de credite ar putea determina băncile să reducă marjele, astfel încât să compenseze creşterea dobânzii BCE, pentru a stimula vânzarea de împrumuturi. Dar şi o asemenea măsură va avea impact doar temporar", comentează trezorierul unei bănci locale.

Un prim exemplu de reacţie a venit chiar ieri de la ING, olandezii anunţând că reduc marja la creditele noi în euro garantate cu ipotecă cu 0,75 puncte procentuale, până la 4,5 puncte procentuale.

Oana Petrescu, vicepreşedintele executiv responsabil de retail al BCR, cea mai mare bancă locală, a arătat recent că băncile au nevoie să dea credite, pentru că acesta este motorul profitului, iar concurenţa va împinge dobânzile semnificativ mai jos.

Analiştii străini consideră însă că BCE ar putea urca dobânda la euro până la 1,75% sau chiar 2% pe an până la sfârşitul lui 2011, iar Euribor va creşte în consecinţă. Inflaţia în zona euro a urcat la 2,4% în prezent, peste ţinta BCE de 2%, pe fondul scumpirii alimentelor şi carburanţilor.

Decizia BCE de a creşte dobânda a fost luată în condiţiile în care economiile europene şi-au revenit încă de anul trecut. Chiar şi aşa, întărirea euro va lovi exporturile şi va da dureri de cap statelor puternic îndatorate prin majorarea costurilor la care obţin finanţare.

O dobândă mai mare la credite înseamnă că sumele pe care clienţii le pot împrumuta sunt mai mici, or, efortul de rambursare este mai mare pentru aceeaşi valoare a împrumutului. Creşterea Euribor îi afectează inclusiv pe cei cu credite în derulare.

Impactul asupra creditării va fi resimţit din plin, având în vedere că în ultimele luni creditul în valută a fost singurul care a funcţionat, soldul finanţărilor în lei fiind în continuă scădere.

"Asupra creditelor în euro acordate pe plan local impactul va fi de asemenea marginal şi se va putea manifesta prin uşoare majorări ale costului. Impactul ar putea fi atenuat de stabilizarea cursului de schimb la aceste niveluri, cu perspective de apreciere uşoară", afirmă Libocor. El consideră că BNR a acţionat chiar anticipat faţă de decizia Băncii Centrale Europene prin mesajele de încredere privind evoluţia leului şi eliberarea de valută pentru bănci din rezervele minime obligatorii.

Leul nu a reacţionat

Leul nu a reacţionat imediat la decizia de ieri a BCE, cotaţiile pe piaţa valutară interbancară de la Bucureşti rămânând în apropierea pragului de 4,1 lei/euro.

"Diferenţialul de dobândă a scăzut, dar încă este atractiv", comentează un dealer local. Investitorii străini

s-au înghesuit în ultimele săptămâni să cumpere titluri de stat româneşti, cererea cea mai mare fiind pentru maturităţile de un an, la care Trezoreria a reuşit să împrumute sume peste plan şi la randamente în scădere.

Pe pieţele internaţionale, capitularea Portugaliei, care a apelat la sprijinul Comisiei Europene, majorarea dobânzii de către BCE şi cererea pentru ajutor financiar făcută de Portugalia nu au avut un impact semnificativ. Euro a scăzut cu numai 0,5%, până la 1,4265 dolari, după ce miercuri a atins un maxim al ultimelor 15 luni de 1,4349 dolari.

Exuberanţa de după bailout-urile Greciei şi Irlandei nu s-a mai repetat de această dată, ieri, cu o oră înainte de închidere, indicele britanic FTSE pierduse 0,13%, cel francez CAC 40 0,08, în timp ce la bursa de la Frankfurt indicele DAX a urcat cu 0,11%. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de bursa portugheză, care a crescut cu 1,5%.

"Se pare că pieţele au asimilat deja bailout-ul Portugaliei, în condiţiile în care nu a existat o reacţie majoră", este de părere Benjamin Reitzes, analist la BMO Capital Markets.