Criza din Europa văzută cu ochii americanilor: ţările care au luat ajutor extern îşi vor restructura datoriile

Criza datoriilor suverane din Europa urmează să intre într-o nouă etapă, după ce Portugalia a urmat Grecia şi Irlanda şi a apelat la ajutor financiar extern, este de părere Mohamed El-Erian, şeful PIMCO, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii americane, cu active de peste 1.000 mld. dolari.

În locul unui domino care ar ameninţa să implice şi alte ţări, apelul Portugaliei ar putea aduce mai aproape restructurarea datoriilor celor trei ţări care au luat deja bani de la UE şi FMI, spune El-Erian, citat de Bloomberg.

Ruptură în Europa din cauza Greciei
Ideea restructu­ră­rii datoriilor nu este una nouă. Grecia, ale cărei datorii vor ajunge la finele anului la peste 150% din PIB, este văzută drept prima ţară care o va apuca pe această cale.

Posibilitatea restructurării datoriilor de către Grecia este respinsă ferm acum atât de către comisarul european pe probleme economice şi monetare Olli Rehn, cât şi de către oficiali BCE, chiar dacă unii oficiali europeni au ridicat această problemă, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters.

Mai mulţi miniştri de finanţe din zona euro au transmis preşedintelui BCE Jean-Claude Trichet că se îndoiesc de capacitatea Greciei de a-şi atinge ţintele fiscale şi au sugerat că Atena ar trebui să-şi restructureze datoriile. Trichet, însă, a blocat această idee, spunând că nu este dispus să o ia în discuţie. Olli Rehn a declarat la rândul său că exclude această posibilitate. Potrivit preşedintelui BCE, o restructurare ar putea diminua încrederea în întreaga zonă euro şi ar putea afecta puternic băncile care deţin titluri greceşti.

Ministrul german de finanţe Wolf­gang Scaeuble a caracterizat însă temerile lui Trichet privitoare la pie­ţele de capital drept exagerate.

Opoziţia faţă de ideea restructu­rării datoriilor Greciei rămâne ridicată la nivelul regiunii. Guvernul grec a respins-o în mod repetat, iar BCE o respinge din start. Totuşi, unii oficiali guvernamentali din zonă admit ceea ce economiştii susţin de luni întregi, şi anume că o formă de restructurare ar putea fi necesară la un moment dat, probabil anul viitor.

Portugalia este ultima ţară care va apela la ajutor extern

Deşi Portugalia este a treia ţară din zona euro care urmează această cale în mai puţin de un an, următoarea fază a crizei ar putea fi diferită. Portugalia negociază un bailout înaintea alegerilor sale din iunie. Astfel, ţării i-ar putea fi dificil să vină cu angajamentele de politică esenţiale pentru tipul de sprijin care menţine Grecia şi Irlanda pe linia de plutire.

Mecanisme de tranziţie vor fi necesare până la desemnarea unui cabinet capabil şi dispus să se angajeze la un program de reforme multianual credibil. După valoarea la care sunt plasate pe piaţă datoriile Portugaliei, probabilitatea ca această creditare de urgenţă să fie însoţită de o restructurare a datoriilor după 2013 este din ce în ce mai mare, mai spune El-Erian.

Dacă acest lucru se va materializa depinde nu numai de Portugalia, ci şi de ceea ce se va întâmpla în Europa. Astfel, va fi bailout-ul Portugaliei urmat de noi probleme în zona euro sau va marca Portugalia faza în care vor apărea rezultate cu adevărat diferen­ţiate?

Până acum temerea era că bailout-ul Portugaliei este un nou semn că criza datoriilor din zona euro se va extinde, următoarele pe listă fiind Spania şi Italia, ambele economii de peste 1.000 de miliarde de euro, pentru a căror salvare Europa va fi nevoită să plătească mult mai mult decât în cazul Greciei, Irlandei şi Portugaliei.

Din fericire, susţine Mohamed El-Erian, această probabilitate este în scădere, în condiţiile în care un număr în creştere de bănci europene reuşesc să atragă capital privat suplimentar.

Dacă această tendinţă va continua, UE, BCE şi FMI şi-ar putea schimba abordarea cu privire la ajutorul acordat celor trei ţări. Accentul se va muta dinspre lichiditate către solvabilitate cu mult înainte de 2013.

Pentru Portugalia, banii de la UE vin la pachet cu măsuri de austeritate

Autorităţile europene au anunţat că sunt pregătite să acorde Portugaliei un pachet de salvare de 80 de miliarde de euro, cu condiţia acceptării unui set de măsuri care s-ar putea dovedi mai sever decât cel care a dus în urmă cu două săptămâni la demisia primului-ministru Jose Socrates, scrie The Wall Street Journal.

Miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale ai Uniunii Europene, reuniţi la sfârşitul săptămânii trecute în Ungaria pentru a discuta pe tema crizei datoriilor din zona euro, au cerut Portugaliei reforme structurale, concretizate în "ajustări fiscale ambiţioase", care să aducă nivelul deficitului şi al datoriei la un nivel sustenabil. "Regulile sunt foarte clare. Oricine are nevoie de asistenţă de la celelalte state membre ale Uniunii Europene sau ale zonei euro trebuie să adopte măsuri sustenabile pentru a reduce deficitele, deoarece acestea reprezintă motivul pentru care au nevoie de ajutor", a spus Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finanţe.

Pentru a se asigura că pachetul de salvare va beneficia de susţinere din partea guvernului care va fi ales în data de 5 iunie, oficialii europeni vor negocia condiţiile bailout-ului cu primul-ministru demisionar Jose Socrates şi cu principalele partide de opoziţie. Ministrul portughez de finanţe a atras atenţia că partidele aflate în opoziţie ar trebui să negocieze direct cu oficialii UE şi FMI, pentru ca acestea să-şi asume responsabilitatea.

Nivelul înalt al deficitului nu reprezintă unica dificultate cu care se confruntă Portugalia, întrucât sistemul bancar întâmpină şi el probleme. Băncile au fost principalii cumpărători ai titlurilor de stat emise de guvern, iar în momentul în care au rămas fără lichidităţi, acestea au făcut apel la Banca Centrală Europeană. Cert este că negocierea condiţiilor de acordare a pachetului de salvare nu va fi uşoară, întrucât "pachetul de măsuri pe care îl va adopta Portugalia trebuie să fie mai strict, mai greu şi mult mai cuprinzător, faţă de cel care nu a obţinut votul parlamentului", a spus ministrul finlandez de finanţe Jyrki Katainen. (Andreea Livădariu)