SEC: Johnson & Johnson ar fi plătit mită medicilor din România

Compania Johnson & Johnson (J&J) din domeniul să­nă­tăţii şi al produselor de îngrijire va plăti o sumă de 70 mil. do­lari drept amendă, compensaţii (disgorgement-engl.) şi pe­na­lităţi după ce a ajuns la o înţelegere cu autoritatea de re­gle­­men­tare a pieţei de capital din SUA (The Securities and Ex­chan­ge Commission - SEC) care a acuzat-o în justiţie ar fi făcut unele plăţi "im­proprii" doctorilor din mai multe ţări printre care şi Ro­mânia. Compania nici nu a dezminţit, dar nici nu a recunoscut aceste acuzaţii.

Într-un comunicat publicat pe site-ul SEC pe 7 aprilie 2011, instituţia pre­tinde că subsidiarele J&J ar fi mituit medici şi farmacişti din Ro­mânia, dar şi din alte state pentru a prescrie medicamente ale companiei. SEC a înaintat către o curte de justiţie ame­ricană o plângere cu un număr de acuzaţii (vezi caseta pentru România) pe data de 7 aprilie 2011. A doua zi, 8 aprilie 2011, SEC a anunţat că lucrurile s-au tranşat.

Tot pe 8 aprilie 2011 compania americană Johnson & Johnson a anunţat într-un comunicat că în 2007 s-a adresat voluntar autorităţilor de reglementare din SUA şi a dezvăluit că are bănuieli că subsidiare proprii din afara Statelor Unite au făcut plăţii "improprii" pentru vânzarea dispozitivelor medicale.

"Acum mai bine de patru ani am mers la Guvern pentru a raporta plăţi improprii şi ne-am asumat întreaga res­pon­sa­bi­­litate pentru aceste acţiuni", a spus William C. Weldon, chair­man and CEO al Johnson & Johnson. El a precizat că de atunci au fost luate măsuri pentru a nu se repeta astfel de prac­tici. Reprezentanţii biroului din România nu au făcut niciun comentariu până la închiderea ediţiei. Anul trecut John­son & Johnson s-a aflat pe locul 15 în topul celor mai mari companii din industria de me­di­ca­mente locală, potrivit unui clasament al firmei de cercetare şi ana­liză de piaţă Ce­ge­dim România. Potrivit aceleiaşi infor­maţii, cota de piaţă a com­paniei a fost de 2% şi a avut vânzări de 194 mil. lei (46 mil. euro).

La nivel internaţional, compania a avut vânzări de 61 mld. dolari, sumă care include şi produsele de îngrijire (printre brandurile companiei se numără uleiurile de copii Johnson's baby). Printre brandurile de medicamente comercializate în România se numără Velcade (pentru cancer), Rispolept (boli psihice), Cilest (contracepţie). Medicamete fără prescripţie din portofoliu sunt Olynth, Hexoral, Ben Gay.

Acuzaţiile SEC conform plângerii nr. 1:11-cv-00686

Angajaţi ai J&J d.o.o. (compania farmaceutică românească - de acum în text), o subsidiară a J&J, ar fi mituit medici din sistemul public şi farmacişti pentru a prescrie produse pe care compania le promova în mod activ. Angajaţii ar fi lucrat cu distribuitori locali pentru a livra cash medicilor angajaţi în sistemul public care comandau medicamente J&J pentru pacienţi.

Compania farmaceutică românească ar fi asigurat şi călătorii pentru anumiţi medici care au fost de acord să prescrie produse J&J. Din 2000 până în 2007, J&J ar fi câştigat un profit de 3,5 mil. dolari din vânzările obţinute în acest fel.

Compania farmaceutică românească ar fi folosit distribuitori locali pentru a vinde produsele către medici şi farmacişti. Reprezentanţii de vânzări ar fi lucrat cu distribuitori pentru a genera cashul plătit medicilor în schimbul medicamentelor prescrise. Distribuitorii ar fi obţinut cash-ul plătit medicilor prin discounturile primite la fiecare factură sau primind gratuit bunuri pe care le puteau vinde pentru a obţine extra cash. Angajaţii companiei farmaceutice româneşti sau distribuitorii ar fi livrat apoi cash-ul către doctori care echivala cu 3-5% din costul medicamentelor prescrise. Distribuitorii ar fi lucrat apoi cu doctorii şi farmaciile pentru a livra medicamentele pacienţilor şi a obţine plăţi prin intermediul programului guvernamental de asigurări.

Metoda călătoriilor ar fi început în 2007 după ce J&J a demarat un audit intern care investiga anumite suspiciuni ale plăţilor cash către medici. Angajaţii companiei farmaceutice româneşti ar fi încetat să facă plăţi cash către medici şi ar fi început să le ofere călătorii la congrese medicale în schimbul prescrierii de produse. În unele cazuri, angajaţii companiei farmaceutice româneşti ar fi solicitat agenţiilor de călătorie folosite să taxeze excesiv compania pentru a genera cash pentru familiile medicilor care ar fi participat la călătorie (ca şi vacanţă) sau pentru a furniza "bani de buzunar" medicilor aflaţi în călătorie.