Barilul explodează pe pieţele externe. Benzina trece de 6 lei în două reţele

Prognozele nu sunt optimiste nici pe termen lung, un raport al Fondului Monetar Internaţional publicat la sfâr­şitul săptămânii trecute ară­tând că economia globală intră într-o perioadă în care petrolul va fi tot mai greu de găsit, marcată de noi creşteri ale preţurilor.

Barilul Brent s-a scumpit cu 3,5% vineri şi cu 49% într-un an.

Între timp, violenţele continuă în Libia, ţară aflată în top 20 producători de petrol la nivel mondial.

Sâmbătă, în Siria au fost ucise 28 de persoane după ce forţele de ordine au deschis focul asupra manifestanţilor, iar sute de egipteni continuă să protesteze la Cairo împotriva şefului institu­ţiei militare care conduce ţara după înlăturarea lui Hosni Mubarak.

Toate aceste evenimente interna­ţionale şi-au pus amprenta şi asupra preţului local al benzinei.

Statisticile europene arată că petroliştii din România se numără printre cei mai grăbiţi când vine vorba de aplicat creşteri de preţ, piaţa locală situându-se pe una dintre primele zece poziţii în topul european al scumpirilor la pom­pă în perioada 03.01.2011 - 04.04.2011. Astfel, benzina din România s-a scumpit mai mult decât cea din Austria, Italia, Polonia sau Bulgaria, ţări mai sărace în resurse comparativ cu piaţa locală, care îşi asigură circa jumă­tate din necesarul de petrol din producţia proprie.

"Noi nu mai controlăm Petrom. Acesta este un handicap extraordinar. Am pierdut această companie. Ungaria de exemplu poate să facă prin MOL politica economică pentru că are parteneri nu numai de dialog, dar şi de acţiune. Pe de altă parte, Bulgaria şi-a folosit capacitatea de negociere. Aici intervin şi relaţiile diplomatice şi modul în care negociezi cu partenerii tăi", spune Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe.

Potrivit acestuia, dacă statul român ar mai fi avut vreun cuvânt de spus în administrarea Petrom, ar fi putut impune pentru o anumită perioadă o politică mai domoală privind creşterile de preţ.

"Petrom are o poziţie dominantă, iar comportamentul ei ar fi fost copiat şi de celalte companii petroliere care nu ar fi riscat să-şi piardă clienţii prin scumpiri mai mari", crede Dăianu.

Astfel, litrul de benzină mai sparge un record de preţ după ce la începutul acestui an carburantul a depăşit pentru prima dată pragul de cinci lei pe litru.

Din ianuarie şi până în prezent, Petrom a aplicat şapte majorări de preţuri, ultimele două fiind de nouă bani pe litru.

Potrivit informaţiilor Reuters, de la începutul anului şi până acum, preţul barilului de petrol a crescut cu 28%, iar cotaţiile internaţionale la benzină

s-au majorat în perioada analizată cu 27%, mai ales din cauza conflictelor din nordul Africii. Cu toate acestea, nici petrolul şi nici cotaţiile internaţionale la produsele petroliere nu au ajuns la nivelul istoric atins în vara anului 2008, când barilul de ţiţei atingea nivelul de 147 de dolari.

Transformate în dolari, preţurile în România au crescut cu circa 18% la benzină şi cu 22% la motorină în perioada ianuarie - aprilie 2011. În lei, creşterea a fost de 5,4% pe litrul de benzină şi de 8,7% pentru un litru de motorină. Practic, cu ultima scumpire aplicată la sfârşitul săptămânii trecute, un plin de benzină costă acum circa 260,5 lei, cu 13,5 lei mai mult comparativ cu prima zi a anului.

Ce fac alţii

Ţările vecine, confruntate la rândul lor cu creşterea accelerată a preţurilor la carburanţi, par a fi găsit totuşi soluţii pentru a stopa scumpirile din benzinării. De exemplu, guvernul bulgar a ajuns la un acord cu ruşii de la Lukoil, cel mai mare jucător din piaţa carburanţilor din Bulgaria, pentru suspendarea pe timp de o lună a scumpirilor la benzină şi motorină.

Ungurii au trecut la suprataxarea companiilor de petrol, retail şi telecom. Şi pe partea de gaze naturale, un alt subiect delicat în România mai ales în contextul liberalizării impuse de Comisie Europeană, ungurii au găsit o soluţie. Ei vor folosi rezervele de gaze ale statului pentru a reduce impactul preţului de import al gazelor ruseşti asupra sistemului centralizat de încălzire şi a furnizorilor de utilităţi.

Nici ţările vest europene nu au rămas fără reacţie. De exemplu, Spania a anunţat că va adopta o serie de măsuri pentru a reduce consumul de carburanţi. Printre acestea se numără reducerea limitei de viteză pe autostrăzi până la 110 km/h, ieftinirea biletelor de tren alături de o campanie masivă de promovare a transportului în comun, precum şi creşterea consumului de biocombustibil. Au fost însă şi voci care au susţinut măsuri mai radicale. De exemplu, pilotul de Formula 1 Fernando Alonso, ar prefera mai degrabă ca guvernul spaniol să impună circulaţia în oraş în funcţie de numărul de înmatriculare, par sau impar, şi să nu reducă viteza pe autostrăzi. Sugestia lui Alonso aminteşte de măsura similară adoptată în regimul lui Nicolae Ceauşescu în anii 80.

Cum poate să scadă preţul

România, deşi are rezerve de petrol mai mari şi decât unguri şi în comparaţie cu bulgarii, nu are nicio strategie pentru a se lupta cu scumpirea carburanţilor despre care analiştii cred că pun în pericol fragila revenire economică.

"Pot fi reduse accizele la carburanţi, dar aici întrebarea este dacă ne putem permite eventualele pierderi la buget. Totodată, la nivelul UE cred că toate statele ar trebui să ajungă la o linie comună, să iniţieze discuţii cu statele producătoare de petrol, pentru că nici acestea la rândul lor nu au nimic de câştigat dacă prin scumpirea ţiţeiului vor arunca în recesiune mari economii cum este cazul SUA", spune Dăianu.

Potrivit acestuia, pe termen lung preţul carburanţilor va continua să crească în contextul în care petrolul este oricum o resursă epuizabilă.

"Marele păcat la noi este faptul că dintr-o ţară cu o mare varietate de resurse, la final toată lumea este păgubită", a mai spus Dăianu.

Deşi în mod normal, aceste creşteri succesive de preţuri ar fi trebuit să ducă la un declin accentuat al vânzărilor, cele mai recente informaţii din piaţă arată că de fapt cererea de produse rafinate a fost destul de puţin afetată. Astfel, datele din primele două luni ale anului arată că cererea a scăzut cu până la 5% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Practic, piaţa doar şi-a continuat scăderea în contextul în care anul trecut volumele de carburanţi comercializate local au fost cu 5% mai mici faţă de cele din 2009.