Opinie de Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar: Mai mult are de spus Mircea Lucescu în Wall Street Journal decât ai noştri!

Autor: Cristian Hostiuc 11.04.2011

Miercuri, 6 aprilie, pagina 22, ediţia europeană a celui mai puternic ziar de business din lume - The Wall Street Journal, "Europe's little piece of Brazil", titlul articolului. Personajele - echipa de fotbal din Ucraina, Şahtior Doneţk, antrenorul român Mircea Lucescu, fundaşul român Răzvan Raţ, patronul clubului, miliardarul Rinat Ahmetov, care este responsabil de soarta a 130.000 de oameni care lucrează pentru grupul lui, ce realizează 10% din Produsul Intern Brut al Ucrainei.

Subiectul - cum a ajuns Şahtior în sferturile Ligii Campionilor la Fotbal, o realizare excepţională pentru clubul ucrainean, câţi bani a investit miliardarul şi, mai mult decât atât, cum a reuşit Mircea Lucescu să facă din nimic o echipă campioană. Accentul ziaristului era pus pe faptul că Lucescu a adus brazilieni ca să-şi facă echipa, cum i-a rulat şi cum a învăţat el portugheza ca să se înţeleagă cu ei. Şi mai mult decât atât, cum a deschis Lucescu o uşă în Brazilia, pentru ca acum jucători brazilieni să dorească ei să vină la Doneţk, oraşul minier pierdut în imensitatea Ucrainei.

Despre fraţii Becali, celebrii impresari, nu scria nimic şi nu ştiu dacă autorul articolului a auzit de ei. Nu sunt ei importanţi pentru ce se întâmplă la Şahtior. În schimb Lucescu este.

România nu este prea mult prezentă în marile ziare economice ale lumii, Wall Street Journal, ediţia europeană, şi Financial Times, tot ediţia europeană. Cred că mai mult a avut AVAS-ul publicitate cu firmele de stat scoase la vânzare decât am văzut articole despre România, despre ce se întâmplă în economia noastră. Mai apar aşa articole scurte despre inflaţie, cursul valutar, ce mai e de privatizat, corupţie, creşterea TVA şi tăierea salariilor, ieşirea sindicatelor în stradă şi mai întotdeauna în graficele cu ţările care au luat cele mai mari împrumuturi de la FMI. La acestea se adaugă câteva articole pe an atunci când se face un supliment/două, trei pagini despre România, aşa cum se întâmplă în Financial Times.

În rest, de mai bine de zece ani eu citesc despre Cehia, Polonia, Turcia, Ungaria, alte ţări din jur, despre cum văd ziariştii acestor publicaţii ţările respective şi ce este important să scoată la suprafaţă despre ce se întâmplă în aceste ţări pentru cititorii lor globali. De asemenea, oficialii lor, începând de la şefii de stat, guvernatorii băncilor naţionale, profesori, economişti, scriu opinii în aceste publicaţii. Şi mulţi se întreabă de ce Polonia are o imagine aşa bună şi stă aşa de bine din punctul de vedere economic. Pentru că liderii lor politici şi economici mai scriu din când în când, mai au ceva de spus despre ţara lor şi despre mersul Europei conform intereselor lor.

De la noi este o tăcere totală. Nu-mi amintesc să fi existat opinii ale vreunui preşedinte de-al nostru, ale vreunui premier sau nici măcar ale guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, un cititor asiduu al publicaţiilor economice internaţionale încă de dinainte de 1989. De ce să-i intereseze pe alţii de România dacă ai noştri nu scriu?

Pentru editorii de la Wall Street a meritat să apară ceea ce a realizat antrenorul român la Şahtior. La polul opus, ai noştri nu au ce să prezinte ca România să fie băgată în seamă aşa ca Şahtiorul. Poate acum cu ieşirea din recesiune, după doi ani şi şase luni, să stârnim ceva interes.

Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului Financiar