Premieră: Ministerul Transporturilor reziliază un contract de 224 mil. euro cu Colas pe motiv de întârziere a lucrărilor

Autor: Iulian Anghel 11.04.2011
Este oficial. Autostrada Soarelui nu va fi finalizată nici anul acesta. Pentru prima dată Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), a reziliat un contract major cu o companie de construcţii pe care o acuză de întârzierea lucrărilor. Contractul de 224 de milioane de euro cu compania franceză Colas, care construia tronsonul de autostradă Medgidia-Cernavodă (20 km), a fost reziliat de CNADNR după un război al declaraţiilor care durează de săptămâni bune şi în care cele două părţi s-au acuzat reciproc de nerespectarea clauzelor contractuale. Ministrul transporturilor Anca Boagiu susţine că rezilierea contractului este un avertisment pentru toate companiile care construiesc în România întrucât România nu este "ţara nimănui".


"Este momentul în care trebuie să se înţeleagă, o dată pentru totdeauna, că România nu este ţara nimănui. Nu este loc în care constructorii au libertatea să nu îşi onoreze obligaţiile, bazându-se pe o clemenţă dusă până la infinit din partea autorităţilor", a justificat ieri Boagiu gestul de a rezilia contractul cu puternica companie franceză care, până în prezent, a câştigat contracte în România pentru construcţia de drumuri de aproximativ jumătate de miliard de euro.

Compania Colas a mai construit în România tronsonul de autostradă Lehliu-Drajna, parte şi el din Autostrada Soarelui, drumul naţional Urziceni-Buzău, 6 Ca­ransebeş-Lugoj sau DN 21 Slobozia-Drajna.

Anca Boagiu a anunţat ieri că pro­iectarea şi construcţia tronsonului Cerna­vodă-Medgidia va fi scoasă din nou la licitaţie în luna mai, iar lucrările vor începe până la finele anului. Aşadar, nici anul acesta acea porţiune de autostradă nu va fi gata, deşi chiar ministrul Boagiu, ca şi prede­cesorul ei, Radu Berceanu, susţinuse, în mai multe rânduri, că ea va fi dată în folosinţă în vară, chiar dacă lucrările nu se vor fi încheiat în totalitate.

Colas a câştigat licitaţia pentru acest tronson de autostradă în toamna lui 2008, durata de execuţie a contractului urmând să fie de 24 de luni. Termenul a fost depăşit, ministerul de resort acceptase amânarea recepţiei lucrării, însă compania are şi ea, de partea ei, explicaţii.

Ele sunt următoarele. Odată cu înce­perea lucrărilor au fost descoperite situri arheo­logice, iar pentru ca acestea să nu fie distruse a fost nevoie de o abatere de la traseul iniţial. CNADNR a cerut construc­torului (care răs­punde şi de proiectare) o alternativă. Colas a propus într-o primă variantă construcţia de viaducte, iar în cea de-a doua mutarea auto­străzii mai spre sud, variantă acceptată de CNADNR.

Colas susţine că CNADNR nu i-a pus la dispoziţie toate terenurile necesare pentru continuarea construcţiei pe noua rută, iar Consiliul Judeţean Constanţa nu i-a eliberat la timp certificatul de urbanism. De altfel, acest lucru a fost susţinut ieri şi de prefectul de Constanţa Claudiu Palaz. El a spus că, dacă certificatul de urbanism ar fi fost eliberat la timp de către Consiliul Judeţean, probabil că nu ar mai fi fost reziliat contractul.

Cert este faptul că el a fost reziliat şi asta după ce atât CNADNR, cât şi Colas şi-au notificat reciproc despre posibilitatea ruperii lui dându-şi termene limită pentru rezolvarea problemelor. Termenul Colas a expirat ieri în chiar ziua în care CNADNR a reziliat contractul.

Colas şi-a retras ieri utilajele şi i-a anunţat pe muncitori că au rămas fără locuri de muncă.

"Ca urmare a notificării de reziliere a contractului, Colas a început retragerea utilajelor de pe şantier chiar în perioada în care ar fi trebuit să îşi corecteze deficienţele. Estimăm că în august vom avea semnat un nou contract, iar până la finele anului să începem lucrările fără a conduce la decalaje de termene în ceea ce priveşte starea acestor lucrări", a afirmat Boagiu, citată de Mediafax.

Ministrul reproşează constructorului fran­cez că a cerut suplimentarea valorii contractului cu 16 milioane euro din cauza modificării traseului pe o distanţă de 14 km din lungimea totală de 20 km a tronsonului. Anterior, Boagiu anunţase că Colas cere în plus 8 mi. euro.

"Au solicitat costuri suplimentare im­portante, adică 16 milioane euro, în condiţiile în care evaluarea consultantului arată că noul traseu costă cu cinci milioane euro mai puţin", afirmă Boagiu.

Ministrul mai spune că francezii au mai solicitat prelungirea termenului de finalizare a lucrării cu doi ani, pentru 2013,

Ca reacţie la anunţurile repetate din zilele trecute ale ministrului privind rezilierea con­tractului, Colas a susţinut că a primit auto­rizaţiile şi terenurile doar pentru construcţia a 6 km din tronsonul Cernavodă-Medgidia, aştep­tând decizia oficială pentru restul de 14 km.

Decizia Ministerului Transporturilor a avut în­curajarea premierului Emil Boc, care duminică, la Pro TV la emisiunea "După 20 de ani", a susţinut că instituţia "a luat taurul de coarne" decizând rezilierea contractului amintit.

România ar fi trebuit să aibă acum cel puţin 1.000 de kilometri de autostradă, dacă ar fi fost să dăm crezare celor care, de-a lungul vremii, s-au rotit în fruntea Ministerului Transporturilor. Autostrada Transilvania, de pildă, cu o lungime de peste 400 de km ar fi trebuit să fie gata anul viitor, dar din 2004 până în prezent din ea nu au fost construiţi decât 50 de kilometri. Anca Boagiu a spus într-un interviu pentru ZF că lucrările nu se vor mişca cel puţin până în vară pentru că nu sunt bani. Ministerul a avut însă, constant, un buget peste 2 miliarde de euro anual. Între 2005 şi 2010 a avut 12 miliarde de euro cu care a construit 50 km de autostradă.

În ianuarie 2010 a fost semnat contractul cu firmele Vinci şi Aktor pentru construcţia autostrăzii Comarnic - Braşov, însă două luni mai târziu concernul s-a retras fără explicaţii, iar statul nu a primit niciun ban ca despă­gubire.

De data aceasta este posibil ca acest caz să ajungă în instanţă pentru că, probabil, mi­nisterul va cere despăgubiri, contractul pre­văzând penalităţi de întârziere a lucrărilor. Este pentru prima dată când statul reziliază un contract de o asemenea anvergură pe motiv de întârziere a lucrărilor şi de umflare a preţului.


Etapele războiului

Noiembrie 2008: Compania franceză Colas, parte a grupului Bouygues, câştigă licitaţia pentru construcţia tronsonului de autostradă Cernavodă-Medgidia (19,2 km) la preţul de 634 mil. lei fără TVA. Durata de execuţie a contractului urma să fie de 24 de luni.

Martie 2009: Încep lucrările pentru construcţia tronsonului de autostradă. Odată cu începerea lucrărilor, sunt descoperite situri arheologice, iar pentru ca acestea să nu fie distruse este nevoie de o abatere de la traseul iniţial. CNADNR cere constructorului (care răspund şi de proiectare) o alternativă. Colas propune construcţia de viaducte, lucru care ar fi dublat preţul. Varianta a doua de mutare a autostrăzii mai spre sud este acceptată de beneficiar.

Martie 2009: Ministerul Transporturilor introduce penalităţi în contractele pentru realizarea autostrăzii Cernavodă-Constanţa.

Iunie 2010: Colas anunţă că lucrările nu pot fi continuate din cauză că CNADNR nu i-a pus la dispoziţie toate terenurile necesare pentru continuarea construcţiei, dar şi faptul că respectiva instituţie nu a oferit un răspuns cu privire la unele propuneri tehnice şi financiare.

Iunie 2010: Radu Berceanu, ministrul transporturilor, anunţă că circulaţia pe autostrada A2 între Cernavodă-Constanţa ar putea începe in vara lui 2011

2 martie 2011: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) ar putea rezilia contractul cu compania franceză. Războiul este deschis.

6 martie 2011: Colas acuză din nou CNADNR că nu-şi respectă partea de contract şi nu-i pune la dispoziţie terenurile pentru construcţie.

22 martie 2011: CNADNR notifică firma franceză asupra posibilei întreruperi a contractului, termenul-limită fiind 15 aprilie.

24 martie 2011:Colas notifică, la rândul ei, CNADNR despre o posibilă întrerupere a contractului, termenul limită fiind 11 aprilie.

26 martie 2011: Anca Boagiu anunţă, din nou, o posibilă rupere a acordului cu Colas.

10 aprilie 2011: Premierul Emil Boc susţine la emisiunea "După 20 de ani" de la Pro TV că Ministerul Transporturilor "a luat taurul de coarne" şi va întrerupe contractul cu compania franceză.

11 aprilie 2011: CNADNR anunţă printr-un comunicat întreruperea contractului, iar ministrul transporturilor Anca Boagiu confirmă acest lucru într-o conferinţă de presă. Colas îşi retrage toate utilajele de pe şantier şi îi anunţă pe muncitori că intră în şomaj.



Paşii spre îngheţul politic între Bucureşti şi Paris

Februarie 2008: Preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy vizitează Bucureştiul şi declară că a discutat cu omologul său Traian Băsescu posibilitatea ca România să cumpere tehnologie nucleară franceză pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

Mai 2009: Traian Băsescu anunţă că România nu va cumpăra tehnologie franceză şi merge înainte pe tehnologie canadiană (CANDU). "Nu se pune problema să venim cu altceva, pentru că întreţinerea ar fi prea scumpă".

Iunie 2010: Preşedintele Sarkozy autorizează expulzarea rromilor români şi bulgari. Începe un mic război între Bucureşti şi Paris în care intervine şi Comisia Europeană. Executivul UE acuză Franţa de expulzări în masă. Discret, Bucureştiul face presiuni ca Franţa să fie pedepsită. Parisul reproşează Bucureştiului că nu face destul pentru a contribui la integrarea rromilor.

Septembrie 2010: Comisia Europeană "iartă" Parisul şi nu deschide procedura de infrigement împotriva sa în problema rromilor.

Decembrie 2010: Franţa alături de Germania anunţă că se opun aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în martie 2011, cum era prevăzut iniţial, şi cer Comisiei Europene amânarea aderării. Începe "războiul Schengen".

Decembrie 2010: Decizia Franţei este o discriminare la adresa românilor, susţine preşedintele Traian Băsescu, în vreme ce ministrul de externe Teodor Baconschi ameninţă că România ar putea, în replică, bloca aderarea Croaţiei la UE.

Aprilie 2011: Ministrul român de externe merge la Paris, dar se întoarce fără un rezultat concret.