Aprecierea puternică a euro loveşte în economiile „bolnave“ ale Portugaliei şi Irlandei. Şi Spania are de suferit, dar mai puţin

Perspectivele de revenire economică a unor ţări de la periferia zonei euro, precum Irlanda sau Portugalia, se îndreaptă spre un scenariu pesimist, dat fiind că moneda euro s-a apreciat, atingând în această săptămână maximul ultimelor cincisprezece luni, de 1,4521 dolari, scrie The Wall Street Journal.

Euro a scăzut ieri faţă de dolar, până la 1,4403 dolari după ce ce ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat pentru prima dată că Atena ar putea fi nevoită să îşi restructureze datoriile, măsură ce a fost catalogată drept "catastrofală" de un oficial al BCE. Ca urmare a comentariilor oficialului german, randamentele obligaţiunilor elene au explodat, dobânda titlurilor pe zece ani trecând de 13% pe an.

Economiştii de la Royal Bank of Scotland sunt de părere că în ipoteza în care euro rămâne la nivelul atins în prezent, PIB-ul Irlandei ar putea scădea cu 2,3%, iar cel al Portugaliei cu 1,2%.

În fapt, aprecierea mondei europene determină majorarea preţurilor bunurilor produse în ţările din zona euro şi exportate în restul lumii, fapt care loveşte în exporturile celor 17 state ce folosesc euro.

De la începutul anului, euro s-a apreciat cu 10% faţă de dolar şi cu 4% faţă de lira sterlină. Cele mai vulnerabile state în faţa aprecierii monedei euro sunt Irlanda - care se bazează masiv pe exporturile din afara Uniunii Europene - şi Portugalia, care exportă ieftin în special produse textile care presupun un proces intensiv de manufacturare.

Şi Spania are de suferit din cauza aprecierii, dar mai puţin decât Irlanda şi Portugalia. În acest context, întărirea monedei europene accentuează decalajul dintre ţări prospere ca Germania şi ţări care se confruntă deja cu un amestec nociv de condiţii nefavorabile creşterii economice: rate mari ale şomajului, datorii publice în creştere şi măsuri de austeritate.

"Modificările semnificative ale cursului valutar tind să aibă un efect disproporţionat asupra modului în care facem comerţ în Irlanda", spune John Whelan, director executiv al asociaţiei exportatorilor irlandezi, care reprezintă 70% din industria de export a Irlandei. Deşi economia portugheză nu se sprijină la fel de mult pe exporturi, precum se întâmplă cu cea a Irlandei, Portugalia este totuşi vulnerabilă deoarece a dezvoltat relaţii co­mer­ciale importante cu ţări din Africa şi America Latină, unde moneda de referinţă în comerţ este dolarul. Cu toate acestea, exportatorii ar putea face faţă aprecierii monedei unice europene dacă proporţional cu creşterea cursului valutar s-ar majora şi volumul exporturilor. Problema este însă că Fondul Monetar Internaţional a estimat pentru anul acesta o creştere a comerţului mondial cu 7,4%, în scădere faţă de anul trecut când creşterea a fost de 12,4%.

Aprecierea euro a început la jumătatea lunii ianuarie, când Jean-Claude Trichet, şeful Băncii Centrale Europene, a semnalat faptul că instituţia pe care o conduce începe să îşi facă griji din cauza inflaţiei aflate în creştere, ceea ce i-a făcut pe investitori să prevadă o posibilă majorare a dobânzii. Aceasta s-a materializat săptămâna trecută, când BCE a majorat dobânza cu 0,25%, la 1,25%.

O dobândă mai mare duce la aprecierea euro pentru că atrage investitorii care caută randamente mai mari.

Restructurarea datoriilor Greciei ar fi devastatoare

O eventuală restructurare a datoriilor Greciei va avea efecte catastrofale, precum ruinarea băncilor şi paralizarea economiei elene, apreciază Lorenzo Bin Smaghi, unul dintre membrii consiliului guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE), citat de agenţia de presă Thomson Reuters. "Potrivit analizelor noastre, restructurarea datoriilor ar avea ca rezultat falimentul unei mari părţi din sistemul bancar al Greciei. De asemenea, economia ar fi îngenuncheată, cu efecte devastatoare la nivel social şi asupra menţinerii democraţiei în acest stat", a declarat Smaghi. El a adăugat că alte state trebuie să evite să împingă Grecia către catastrofă. Guvernul elen va prezenta azi noi măsuri fiscale şi de privatizare pentru a convinge investitorii că poate respecta condiţiile cerute de Uniunea Europană şi de Fondul Monetar Internaţional în schimbul

unui ajutor financiar şi că poate evita restructurarea datoriilor. Eforturile Atenei sunt însă îngreunate de scăderea economiei. Afirmaţiile lui Smaghi vin la o zi după ce ministrul german al finanţelor Wolfgang Schaeuble a declarat că va trebui luate noi măsuri referitoare la datoria uriaşă a Greciei dacă o analiză a BCE şi a Comisiei Europene, ale cărei rezultate vor fi cunoscute în iunie, va arăta că datoria nu este sustenabilă. (Marius Oncu - Mediafax)