Miza referendumului pentru Capitală: cine controlează Bucureştiul controlează România

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a decis miercuri seară, pe 13 aprilie, că pe 19 iunie va fi organizat un referendum prin care bucureştenii se vor pronunţa dacă sunt de acord sau nu cu dis­pariţia funcţiilor de primar de sector aleşi de cetăţeni şi a consiliilor locale de sector.

Poziţiile de primar general al Capitalei şi de primari de sectoare au fost dintotdeauna extrem de puternice. Traian Băsescu a venit la Cotroceni din poziţia de primar general şi a câştigat două mandate prezidenţiale. Actualul primar general, Sorin Oprescu, ar putea fi bine poziţionat pentru Cotroceni.

Primarii de sectoare sunt puternici şi ca influenţă politică, şi ca bani. Primarul sect. 3, Liviu Negoiţă (PDL), a fost la un pas de a ajunge prim-ministru, în 2009. Primarul sect. 2, Nicolai Onţanu, se află la vârful UNPR, o nouă structură politică din care fac parte mulţi oa­meni plecaţi de la PSD, primarul sect. 1, An­drei Chiliman, este unul dintre cei mai in­flu­enţi oameni din PNL. De asemenea, pri­ma­rul sect. 5, Marian Vanghelie, conduce os­ti­lităţile la Bucureşti din partea PSD, are o po­ziţie puter­nică în partid şi a avut un cuvânt greu de spus în ultimele alegeri pentru şefia parti­dului. Cristian Popescu-Piedone este prim-vice­pre­şedinte al PC şi ţinteşte funcţia de primar general din partea Uniunii Stângii Liberale, noua entitate care alătură PNL de PSD.

Toţi sunt puternici în politică, dar şi în cercurile de afaceri. Bucureştiul, care înseam­nă un buget total de venituri de 2 mld. euro anual şi creează circa 25% din PIB-ul Ro­mâ­niei, este o miză enormă pentru că cine contro­lează Bucureştiul controlează România.

Bucureştenii se vor pronunţa pe 19 iunie, prin vot, asupra dispariţiei sau păstrării sec­toa­relor ca administraţii de sine stătătoare (ele nu vor dispărea ca unităţi teritoriale) având buget propriu şi propriile reguli privind taxele şi impozitele. Cele trei întrebări cheie (în total sunt şapte) la care se răspunde prin "da" sau "nu" sunt: "Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi 7 admi­nis­traţii?"; "Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi o singură administraţie?"; "Sunteţi de acord ca Bucureştiul să fie condus de primarul general alături de CGMB?".

Este greu de spus care va fi rezultatul unui "da" majoritar la cea de-a treia întrebare, dar sunt două posibilităţi: ca primarii de sector şi consiliile să rămână, însă cu rol decorativ, sau aceste instituţii să dispară.

Ideea oarecum precipitată a referendumului a apărut în iarnă, când PDL (prin vocea Elenei Udrea, preşedinta PDL Bucureşti) a anunţat că va înainta Guvernului un proiect de lege de modificare a legii Capitalei prin care primarii de sector ar fi urmat să fie aleşi din rândul consilierilor CGMB (să fie un fel de adjuncţi ai primarului general), iar bugetele sectoarelor, cu tot ce înseamnă ele (taxe locale, impozite, sume defalcate din TVA) să fie una cu bugetul Primăriei Generale, în vreme ce gestionarea serviciilor publice ar urma să se facă la nivel central.

Liberalii care conduc cel mai bogat sector al Bucureştiului, sector 1, cu venituri anuale de 300 mil. euro, au cerut prin vocea edilului acestui sector, Andrei Chiliman, ca, în ceea ce priveşte această problemă, cetăţenii să se exprime prin vot. PSD li s-a alăturat, iar miercuri seară CGMB (controlat de PDL care are la Bucureşti un protocol cu PRM) a decis ca referendumul să se desfăşoare la 19 iunie. De ieri s-a intrat, practic, în campania pentru referendum întrucât legea referen­dumului spune că această campanie începe în ziua în care se anunţă oficial data desfăşurării lui.

În loc de o singură întrebare, majoritatea PDL a de­cis însă ca bucureştenii să răspundă la şapte întrebări - ceea ce înseamnă că vor exista şapte buletine - pentru că legea permite consultarea cetăţenilor pe mai multe probleme, însă pe buletine separate. Aşa cum arată întrebările, strategia PD-L este mai mult de a crea confuzie.

Forma propusă de primarul general Sorin Oprescu, care viza o singură întrebare - "Sunteţi de acord cu cen­tra­lizarea administrativă prin transferul de atribuţii de la primăriile de sector către CGMB?" - a fost respinsă de consilierii partidelor care deţin majoritatea în CGMB.

În marile capitale europene când este vorba despre conducerile administrative şi, mai ales, despre gestio­na­rea bugetului, acesta se face centralizat, dar nu peste tot. Londra, de pildă, are un singur primar, dar Parisul are 21, primarul general şi 20 de primari ai arodis­mentelor.

Pe de altă parte, analiştii apreciază că punerea pe tapet a desfiinţării sectoarelor capitalei, deci a reducerii cheltuielilor administrative, este un mijloc al PD-L de crea un subiect colateral favorabil opiniei publice care să propulseze propriul candidat în competiţia pentru Primăria Capitalei care se va desfăşura în 2012, în condiţiile în care nu se vede o competiţie puternică pentru actualul primar Sorin Oprescu. Aceeaşi strategie a fost folosită de preşedintele Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale precedente, când a convocat un referen­dum pentru reducerea numărului de parla­mentari chiar în ziua votului prezidenţial. Propunerea nu s-a dovedit decât o temă de campanie electorală. Deşi cetăţenii au răspuns da la referendum, iar preşedintele Traian Băsescu a câştigat alegerile, deci a avut posibilitatea de a-şi urmări obiectivul, Parlamentul a rămas la fel.

Cum sunt administrate alte capitale europene

• Parisul este împărţit în 20 de arondismente, având un primar al oraşului, ajutat de 37 de adjuncţi, fiecare cu însărcinările lui (dezvoltare durabilă, urbanism etc). În aceeaşi vreme, fiecare dintre cele 20 de arodismente are propriul primar, ales direct de cetăţeni.

• Londra este divizată în 32 de "burguri" plus City-ul londonez (entitate distinctă). Există un singur primar. Burgurile răspund de serviciile comunale în zonele pe care le cuprind şi sunt coordonate de Autoritatea Londrei Mari (primarul plus Adunarea Londrei, un fel de CGMB), care răspunde de serviciile municipale - poliţie, transporturi etc. Primarul şi ceilalţi membri ai Autorităţii Londrei Mari sunt aleşi de cetăţeni.

• Varşovia este împărţită în 18 districte - fiecare dintre acestea având propriul corp administrativ. Puterea este însă în mâna primarului Varşoviei care supraveghează activitatea primarilor adjuncţi ale celor 18 districte. Puterea financiară este în mâna primarului şi a consiliului oraşului.

• Praga are 22 de sectoare, coordonate la nivel central. Primarul nu este ales direct, ci de către Adunarea Oraşului Praga (consiliul oraşului) dintre membrii săi.

• Viena are 23 de cartiere, coordonate la nivel central de primar, care este şi guvernator al Vienei (Viena fiind unul dintre statele federale).

• Berlinul este oraş-stat (unul dintre cele 16 landuri federale). Primarul este şi guvernatorul landului Berlin - Regierender Burgermeister (primar guvernator). Berlinul are 12 sectoare, fiecare cu administraţia lui, care răspund însă la nivel central.

Cele şapte întrebări la care trebuie să răspundeţi prin "da" sau "nu" la referendum

• Sunteţi mulţumit de modul în care s-a dezvoltat Capitala?

• Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi 7 administraţii?

• Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi o singură administraţie?

• Sunteţi mulţumiţi de curăţenia în Bucureşti?

• Vă doriţi o arhitectură unitară pentru tot Bucureştiul?

• Sunteţi de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului din administraţia Bucureştiului?

• Sunteţi de acord ca Bucureştiul să fie condus de primarul general alături de CGMB?