CIS: Este momentul să ne concentrăm pe creşterea economică

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) consideră că România se confruntă mai degrabă cu o lipsă de priorităţi în alocarea resurselor decât cu absenţa resur­selor şi a reluat discuţia privind cele cinci investiţii prioritare, care ar putea duce în următorii cinci ani la un plus de 9,5 puncte la creşterea PIB şi la crearea a circa 200.000 de locuri de muncă.

"Economia românească este la un punct de cotitură. Este necesar un model economic bazat pe investiţii şi exporturi şi să ţintim spre o dezvoltare sustenabilă, cu creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea competitivităţii. Ro­mânia se confruntă mai degrabă cu o lipsă de prio­rităţi în alocarea resurselor, nu cu o lipsă a resurselor în termeni absoluţi", a spus Mariana Gheorghe, preşe­din­tele CIS şi liderul celei mai mari companii, Petrom.

Investiţiile totale calculate de CIS pentru cele cinci proiecte prioritare ar fi de 10 mld. euro, din care costuri bugetare numai 2,4 mld. euro. Cele cinci proiecte ar aduce venituri bugetare suplimentare de 3,6 mld. euro.

În prezent, există 46.000 de proiecte de investiţii publice în diferite stadii. "Este momentul ca autorităţile

să-şi concentreze eforturile asupra creşterii economice, nu numai asupra consolidării fiscale. Lipsa unor măsuri concrete şi vizibile ar putea determina investitorii străini să ia unele măsuri nedorite pentru România", a men­ţionat Gheorghe.

Autostrada Nădlac-Sibiu ar trebui să fie pe primul loc în lista celor cinci priorităţi investiţionale pentru ur­mătorii cinci ani, având în vedere impactul în economie, cheltuielile bugetare şi cofinanţările de la UE. Investiţia, estimată la 3 - 4 mld.euro, ar avea ca impact o creştere de 3,6 puncte a PIB pe termen mediu şi crearea a 74.000 de noi locuri de muncă.

Pe poziţia secundă în lista proiectelor figurează continuarea lucrărilor la Autostrada Bucureşti-Braşov. Topul investiţiilor prioritare este completat de proiectele de infrastructură Craiova - Constanţa, hidro­centrala Tarniţa-Lăpuşteşti şi proiectul paneuropean lansat recent Extreme Light Infrastructure.

Gheorghe a amintit că anul trecut investiţii majore din punct de vedere financiar au fost oprite sau retrase din România. "Nu suma este importantă, ci faptul că investiţii anunţate au fost retrase. Reacţia investitorilor a fost mai rapidă în faţa unor incertitudini, lipsa de predictibilitate, elemente legislative, fiscale sau chiar de politică economică. În perioada următoare trebuie să încercăm să dezvoltăm mediul investiţional."

Dominic Bruynseels, vicepreşedinte al CIS şi preşedintele executiv al BCR, a spus că ierarhizarea proiectelor s-a bazat pe măsurarea veniturilor viitoare generate, pe susţinerea creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă, precum şi pe minimizarea costurilor bugetare şi absorbţia fondurilor europene.

În opinia econo­mistului-şef al BNR, Valentin Lazea, mai importantă decât can­ti­tatea investiţiilor străine este calitatea investitorilor. "S-a vehiculat o cifră, s-a vorbit de aproximativ 25 mld. euro în următorii 5-6 ani. Ceea ce pare foarte plauzibil dacă până acum am atras circa 50 mld. euro. Dar mai importantă decât cantitatea mi se pare calitatea investitorilor, şi calitatea sau tipul de investitori pe care România sau orice ţară îi atrage depinde de condiţiile macroeconomice şi condiţiile instituţionale. Studii internaţionale au relevat faptul că investitorii străini serioşi se uită la patru aspecte: flexibilitatea forţei de muncă, infrastructură, funcţio­narea justiţiei şi adâncimea pieţelor financiare".

Ministrul transporturilor şi infrastructurii Anca Boagiu a lansat un avertisment public companiilor de construcţii că nu vor mai continua practicile care le permiteau să facă cereri de suplimentare cu până la 50% a valorii contractului. "Ne dorim un parteneriat cu investitorii şi constructorii şi tot ce am cerut este ca banii să fie folosiţi corect şi lucrările să fie terminate la timp, aşa încât să nu mai avem, şi nu vom avea, noi corecţii la contracte, suplimentări la bugetul proiectului care mergeau şi până la 50% din valoare."

Pentru a asigura predictibilitatea fiscală cerută de oamenii de afaceri şi de investitori, ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu a promis că orice măsură va fi discutată înainte cu patronatele, cu specialiştii şi reprezentanţii mediului de afaceri şi a spus că nu este avută în vedere majorarea impozitelor.

CIS reprezintă peste 125 de companii cu investiţii totale în România de 36 de miliarde de euro.

Mariana Gheorghe, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini şi CEO Petrom

• Economia românească este la un punct de cotitură. Este necesar un model economic bazat pe investiţii şi exporturi şi să ţintim spre o dezvoltare sustenabilă, cu creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea competitivităţii;

• Investiţiile în infrastructură şi în sectorul energetic au impactul cel mai mare asupra economiei, datorită sumelor mari antrenate. Pentru atragerea investitorilor este nevoie de îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de continuarea reformelor, în special în domeniul energetic;

• Pentru creşterea eficienţei în domeniul energiei Guvernul ar trebui în primul rând să dovedească predictibilitate în strategia energetică, să-şi stabilească în mod clar politicile, dar şi planurile investiţionale într-un orizont mai larg;

• Avem o masă de investitori de calitate care sunt aici şi doresc să investească. Există un parteneriat cu autorităţile. Însă lipseşte ingredientul care să facă eficientă utilizarea resurselor.

Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor

• Ministerul Finanţelor analizează foarte serios reducerea contribuţiilor sociale pentru angajator, însă decizia va fi luată după discuţii cu FMI şi Comisia Europeană; încasările bugetare sunt favorabile reducerii CAS;

• Ministerul Finanţelor nu ia în calcul modificarea cotei unice, deşi există discuţii publice privind o asemenea măsură; nu intenţionăm să creştem impozitele;

• Guvernul nu îşi permite reducerea TVA. Nu este în măsură să reducă TVA, pentru că ne asigură în cea mai mare parte finanţarea cheltuielilor publice;

• Ministerul Finanţelor va asigura şi resurse pentru investiţii şi în contextul în care a trecut la o politică bugetară multianuală;

• Aş dori ca şi măsurile bune, şi cele mai puţin bune pentru mediul de afaceri, să fie luate în timp. Mă angajez că orice măsură pe care o luăm în domeniul fiscal să fie discutată înainte cu patronatele, cu Colegiul Fiscal, cu specialiştii şi reprezentanţii mediului de afaceri.

Anca Boagiu, ministrul transporturilor şi infrastructurii

• Au fost realizate economii de 600 mil. euro din licitaţiile pentru lucrările de infrastructură, ca urmare a noilor reguli; bugetul care a fost alocat era de 1,7 mld. euro,

• Din această sumă economisită, ministerul va aloca 200 mil. euro programului de centuri ocolitoare, restul sumei fiind direcţionat către tronsonul de autostradă Lugoj-Dumbrava;

• CNADNR a aplicat constructorilor penalităţi de 40 mil. euro din septembrie 2010 până în prezent;

• În acest an vor fi finalizate lucrările de infrastructură feroviară pe rutele Câmpina-Predeal şi Bucureşti-Constanţa, partea a coridorului IV paneuropean;

• Până în 2016 va fi finalizat coridorul IV pe partea rutieră, mai puţin tronsonul Sibiu-Piteşti, care are nevoie de o finanţare de trei miliarde de euro şi a cărei sursă nu a fost încă identificată;

• Pentru noi este foarte important să avem proiectele finanţate nu doar din surse bugetare sau din fonduri europene, ci şi cu investiţii private;

• Obiectivul este ca la sfârşitul anului să demareze proiectul Comarnic-Braşov.