Guvernul desfiinţează contractele colective de muncă la nivel naţional şi se retrage din CES

După ce, în martie, şi-a angajat răspunderea asupra Codului muncii, Executivul repetă pro­cedura pe un alt proiect major, Codul social. Acesta este un proiect mamut care cuprinde legea patrona­telor, legea sindicatelor, legea dialogului social, legea conflictelor colective de muncă, legea contractelor colective de muncă şi legea Consiliului Economic şi Social.

Noul cod al muncii desfiinţează contrac­tele colective de muncă la nivel naţional. Contractul colectiv la nivel de ţară stabilea prin­cipiile generale care erau obligatorii pentru contractele la nivel de unitate şi de ramură. Guvernul susţine că aceste con­tracte trebuie încheiate la nivel "micro".

"Va fi un salariu minim brut, prin hotărâre de guvern şi, peste acest salariu, se va negocia la nivel de unitate salarii care pot fi cu mult sau cu puţin mai mari decât salariul minim garantat în plată. Va fi un avantaj imediat, care se va vedea în următoarele luni - unele sectoare îşi vor permite salarii mai consistente. Vom avea contracte colective de muncă la nivel sectorial", justifică ministrul muncii Ioan Botiş demersul Guvernului.

Demnitarul mai susţine că acest cod este obligatoriu pentru că economia României are nevoie să respire: "Este o altă forţă în zona industriei textile faţă de ceea ce înseamnă industria IT. De aceea am considerat oportun să lăsăm negocierile la nivel de sector. Astfel sindicate puternice să negocieze cu patronate puternice la nivel de sector şi să convingă partenerii care este forţa lor de dezvoltare".

Premierul Emil Boc spune şi el, citat de Mediafax, că noul cod era absolut necesar, după ce a fost modificat Codul muncii: "Calendarul reformelor trebuie să meargă mai departe. Degeaba avem noul Cod al muncii dacă nu avem şi Codul de Dialog Social".

Sindicatele care, la nivel naţional, îşi vor pierde principala atribuţie, aceea de a încheia contractele colective la nivel de ţară, s-au opus proiectului. Iniţial, desfiinţarea contractelor colective era prevăzută în Codul muncii, dar a fost mutată în Codul social.

Actul normativ mai prevede că funcţio­narii aflaţi în grevă nu vor mai fi plătiţi pentru perioada respectivă. Ei vor beneficia doar de asigurări de sănătate.

Codul social reduce numărul de ajutoare sociale şi restrânge aria celor care beneficiază de ele (de pildă, dacă primeşti venitul minim garantat trebuie să faci dovada muncii în folosul comunităţii). Cele peste 200 de tipuri de ajutoare sociale acordate în prezent sunt comasate în patru grupe, toate legate de un aşa-numit "indicator de inserţie".

Guvernul se retrage din Consiliul Eco­nomic şi Social (CES), însă din acesta vor face parte, pe lângă sindicate şi patronate, şi organi­zaţiile neguvernamentale, ca de exemplu organizaţiile de pensionari.

Opoziţia, care califică demersul Guver­nului drept o formă de autism politic, nu va depune o moţiune de cenzură pe considerentul că nu vrea să legitimeze un demers pe care îl consideră ilegal.

Practica Guvernului de angajare a răspunderii, deşi perfect constituţională, este nemaiîntâlnită: toate proiectele majore ale echipei conduse de Emil Boc au trecut prin angajarea răspunderii, lucru care scoate din joc Parlamentul întrucât un proiect astfel impus este considerat adoptat dacă Guvernul nu este demis prin moţiune de cenzură.