Contractele colective de muncă la nivel naţional generau dezechilibre economice, a afirmat ieri premierul în susţinerea noului Cod social

Autori: Iulian Anghel , Alexandru Moise 18.04.2011
Premierul Emil Boc justifică desfiinţarea contractelor colective de muncă la nivel naţional prin faptul că negocierea acestora generează dezechilibre economice în cascadă, distorsionează principiul negocierii voluntare şi introduce obligaţii care depăşesc posibilităţile bugetare ale unităţilor.


Guvernul şi-a angajat ieri răspunderea în faţa Parlamentului pe Codul social, un proiect major care, în opinia Executivului era absolut necesar după modificarea Codului muncii. Este pentru a 13-a oară când echipa condusă de Emil Boc îşi angajează răspunderea - o procedură care permite evitatea discuţiilor în Parlament, dar oferă posibilitatea introducerii unei moţiuni de cenzură care, adoptate, ar conduce la căderea Guvernului. Opoziţia care nu a participat la şedinţă a anunţat că nici nu va introduce o moţiune de cenzură, dar va ataca proiectul la Curtea Consti­tuţională.

Potrivit premierului, practica încheierii contractelor colective de muncă la nivel sectorial legiferată de noul Cod este valabilă în majoritatea statelor europene.

Boc a susţinut totodată că acest Cod îi aşază pe poziţii de egalitate pe partenerii sociali şi consolidează rolul sindicatelor la nivel de unitate şi sector de activitate. Nici sindicatele, nici opoziţia nu au fost de acord cu proiectul şi astfel s-a ajuns la angajarea răspunderii.

Noul Cod elimină contractele colective la nivel naţional. De asemenea, Guvernul s-a retras din Consiliul Economic şi Social.

Tot ieri Guvernul şi-a angajat răs­punderea pe un alt proiect care priveşte salarizarea profesorilor în 2011 şi care plafonează aceste salarii la nivelul celor de la începutul anului. Potrivit lui Boc, proiectul a rezultat din imposibilitatea majorării cu 50% a salariilor pentru profesori şi din necesitatea ca astfel de creşteri să nu fie acordate "din pix", ci să fie acoperite de resursele economiei.

"Sentinţele judecătoreşti vor fi respectate, iar drepturile salariale vor fi achitate în anii următori, conform legii", a spus Boc în plenul Parlamentului.

Premierul Emil Boc a declarat recent că drepturile salariale câştigate de profesori în instanţă vor fi eşalonate la plată începând cu 2012, "într-un cuantum şi pe parcursul unui interval" care vor fi stabilite după inventarierea tuturor sentinţelor, dar şi a banilor care trebuie alocaţi de stat pentru toate salariile.

Executivul a decis, prin OU 71/2009, că drepturile salariale câştigate de bugetari în instanţă, prin hotărâri judecătoreşti executorii, vor fi plătite eşalonat pe un interval de trei ani, respectiv 34% din total în 2012, 33% în 2013 şi 33% în 2014. Sumele se actualizează cu inflaţia.

Prevederea este aplicată inclusiv în cazul profesorilor care au câştigat în justiţie majorarea salariilor.

Proiectul Strategiei fiscal-bugetare pe 2012-2014, document obţinut şi prezentat duminică de MEDIAFAX, relevă însă că Guvernul ia în calcul reducerea drastică a sumelor care trebuie plătite anul viitor bugetarilor cu titluri judecătoreşti exe­cutorii, de la 34% la doar 5% din total, astfel încât să îşi poată onora angajamentul de recuperare integrală a tăierilor salariale pentru toţi angajaţii din sectorul public.

Prevederi din Codul Social