Începe decăderea? Dacă SUA ar fi fost în Europa, acum ar fi mers după bani la UE şi FMI
Reducerea perspectivei de credit a Statelor Unite, cea mai mare economie a lumii, de către agenţia Standard & Poor's (S&P) a luat prin surprindere investitorii, ducând la scăderea bursei de la New York şi a împins preţul aurului aproape de pragul de 1.500 de dolari/uncie (28,3 grame), scrie presa străină.
O noutate pentru SUA
"E pentru prima dată când SUA se confruntă cu o asemenea situaţie inedită, deşi a mai avut datorii publice şi deficite mari în timpul celui de-al Doilea Război Mondial", spune Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe. "Acum, sistemul financiar este fragil, bugetul este mult mai complicat, mediul politic este polarizat ca urmare a confruntării dintre cele două doctrine (cea republicană versus cea democrată - n. red.) care se bat cap în cap, iar economia nu mai are statutul de altădată."
Înainte de decizia S&P, FMI a îndemnat SUA să grăbească prezentarea unui plan credibil pentru reducerea deficitului bugetar. FMI aprecia că SUA şi Japonia, două dintre cele mai mari economii ale lumii, întârzie aplicarea unor măsuri pentru relansare, în timp ce o mare parte din statele avansate acţionează pentru a reduce deficitele bugetare. FMI consideră că în SUA va fi nevoie de o ajustare "majoră" anul viitor pentru echilibrarea bugetului.
Datoriile şi deficitele, subiect sensibil
Datoriile şi deficitele sunt un subiect sensibil începând de anul trecut, când în Europa a izbucnit criza datoriilor suverane. Datoriile de peste 150% din PIB au făcut ca Grecia să apeleze la ajutor financiar din partea UE şi FMI în primăvara anului trecut. Ulterior şi Irlanda şi Portugalia au făcut acelaşi lucru din cauza deficitelor. De asemenea, autorităţile europene au criticat dur agenţiile de rating americane, printre care şi S&P, pentru că au redus ratingurile ţărilor cu probleme şi au agravat criza.
"Nu este exclusă o reducere a ratingului corelată cu un deficit de
încredere în obligaţiunile americane, care s-ar traduce în
sistarea achiziţiei de titluri americane. În scenariul reducerii
ratingului de credit, efectele s-ar ţine lanţ: dolarul s-ar
deprecia şi ar ajunge la o valoare de 1,7-1,8 $/euro (de la 1,4
$/euro în prezent - n. red.), inflaţia ar creşte mult şi Fed ar
majora dobânzile. În acest caz, economia ar putea intra în
recesiune", mai spune Dăianu.
Datoria publică americană este de 14.219 mld. $ (9.923 mld. euro) sau 91,6% din PIB. Deficitul bugetar al SUA pentru acest an este estimat să crească până la 10% din PIB, adică aproximativ 1.650 mld. $ (1.151 mld. euro).
Scena politică este divizată
Problemele actuale ale SUA provin din divergenţele dintre
republicani şi democraţi cu privire la modul în care va fi redus
deficitul bugetar. Camera Reprezentanţilor, controlată de
republicani, a adoptat un plan de buget care are drept obiectiv
reduceri de cheltuieli guvernamentale de 6.200 mld. $ în
următorul deceniu. Dar propunerea nu este aşteptată să treacă
de Senat, care este controlat de democraţi. În plus, preşedintele
democrat Barack Obama a venit cu un plan de reducere a
deficitului bugetar cu 4.000 mld. $ în 12 ani. "Pieţele nu sunt
îngrijorate din cauza nivelului ridicat al datoriei publice,
ci mai degrabă pentru că lipseşte acordul politic pentru
măsurile de diminuare a deficitului", mai spune Dăianu.
Chinezii îi retrogradează pe americani
Dagong, agenţia de rating a statului chinez, a decis reducerea calificativului SUA de la AA la A+ în noiembrie, motivând că "defectele serioase în dezvoltarea economică a SUA şi modelul de management vor conduce la o recesiune pe termen lung, ceea ce va reduce fundamental solvabilitatea ţării."
"Statul american poate ajunge în faliment, oricât de hazardată ar părea această afirmaţie. Deşi dolarul este monedă de referinţă, sistemele financiar şi economic au fost afectate de criza financiară. În plus, SUA au probleme cu asumarea obligaţiilor faţă de cetăţean în cadrul sistemelor de pensii şi asigurări medicale", concluzionează Dăianu.