România va fi penalizată de UE cu 75 mil. euro pe agricultură

"Ceea ce e important, noi am avut în prima anunţare circa 100 de milioane euro, noi am avut un dialog şi cu Curtea de Conturi, pentru că verificările se fac nu numai de instituţia ministerului, se fac şi de către Curtea de Conturi, de către celelalte instituţii şi, în urma acestor verificări şi discuţii, s-a redus cu circa 25 de milioane de euro aceas­tă penalitate, repet, care este formată din plăţile pe doi ani. Speranţa noastră este ca această sumă (de 75 milioane de euro - n.r.) să se reducă şi sunt argumente", a spus Tabără.

El a afirmat că banii trebuie plătiţi în cinci rate şi se reţin din alte fonduri.

"Acum avem noi, are UE să ne dea nişte bani. Se ştie că a fost suspendat SAPARD-ul la un moment dat, noi am plătit, avem vreo 50 de milioane de euro de luat de la Comisie pe­na­litate, pentru Comisie sunt aceste chestiuni reciproce. Dacă vă uitaţi, Franţa, Spania, Ger­mania, toţi plătesc, şi unii au sume mai mari decât Ro­mânia. Repet, la prima vedere su­ma e mare şi e mare, dar dacă o comparăm cu celelalte state, nu e foarte mare", a adăugat ministrul.

CE va recupera o sumă de 74,9 mil. euro alocată României pentru agri­cul­tură şi cheltuită în mod incorect, nere­gulile vizând controalele şi furnizarea de informaţii in­exac­te fermierilor, ca parte a unui program prin care autorităţile eu­ropene im­pu­tă statelor mem­bre în total 530 mil. euro.

Neregulile din România vi­zează "puncte slabe ale siste­mu­lui LPIS-GIS (de iden­tificare a parcelelor agricole - n.r.) în ceea ce pri­veşte con­troa­lele adminis­trative încru­cişate, furnizarea de informaţii in­exacte fermierilor şi controa­le­le ineficiente la faţa locului în privinţa ajutoa­re­lor pe suprafaţă", potrivit unui comunicat al CE.

Cele mai mari sume sunt imputate Greciei (260 mil. euro), Spaniei (115 mil. euro) şi României.

Tabără a explicat că penalizarea se referă la cheltuieli făcute în 2007 şi 2008.

"Trebuie ştiut că România a pornit fără cadastre - este una dintre marile probleme ale României - şi continui să cred că instituţiile care se ocupă de cadastru nu se regăsesc în locul în care ar trebui să se regăsească. Şi avem o mare problemă: neavând cadastru funciar făcut la nivelul solului, noi am lucrat foarte mult prin ceea ce înseam­nă controlul aerian. Pe de altă par­te, trebuie luată şi experienţa fermierilor. Foarte mulţi au tratat problema ca şi când te duceai şi înscriai la primărie sau la direcţia agricolă nu ştiu ce declaraţie, fără să creadă că cineva va verifica în totalitate declaraţia res­pectivă", a arătat ministrul agriculturii.

El a adăugat că, în plus, unii fermieri au declarat suprafeţe duble de teren, sperând să obţină finanţări mai mari şi crezând că nimeni nu verifică.

"Ei nu, totul s-a verificat şi se verifică la milimetru", a încheiat Tabără.

Ministrul a mai declarat că într-o ţară cu potenţialul agricol al României este o anomalie să rabzi de foame, dar, la ţară, crâşma e plină de dimineaţă până seara şi nu găseşti pe nimeni să-ţi sape grădina pentru masă şi 100 de lei pe zi.

"Orice om din România, la potenţialul pe care îl are, nu trebuie să rabde de foame. Este o anomalie să rabzi de foame, şi iar revin la chestiunea că mai zilele trecute, înainte ca preşedintele să iasă public, discutam cu un prieten de-al meu, trecând printr-o comună în care de dimineaţă de la opt şi până seara la zece crâşma e plină. Deci, crâşma e plină. Dacă te duci la Ianova, dau acum un exemplu locul unde stă mama şi unde merg şi eu de vreo 40 de ani, să cauţi pe cineva să sape în grădină pentru o sută de lei pe zi plus masă, plus mâncare, nu găseşti. Dar la birt e prezentă lumea", a spus Valeriu Tabără.