Despre experienţa deschiderii unui PFA: "E abstractă procedura asta: cu atâtea acte şi cereri. Nici măcar nu ştiu cum să completez formularele". Povestiţi aici despre experienţa proprie

Autor: Livadariu Andreea 19.04.2011

Ziarul Financiar începe campania "Debirocratizaţi economia". Citiţi astăzi cât de complicat este pentru o persoană fizică să-şi facă cea mai simplă formă de business: PFA, adică persoană fizică autorizată.



Dacă un muncitor într-o fabrică de pâine vrea să-şi facă o mică afacere cu covrigi, nu poate merge într-un singur loc, la o unică instituţie care în două ore să îi elibereze actele necesare, ci trebuie să se apuce de un adevărat slalom. Acte legalizate la notariat, autorizaţie de la asociaţia de proprietari privind folosirea sediului profesional (în cazul în care covrigăria se deschide la parterul unui bloc), dosar cu minimum opt acte la Oficiul Registrului Comer­ţului Teritorial (ORCT).

"E abstractă procedura asta: cu atâtea acte şi cereri. Nici măcar nu ştiu cum să completez formularele. M-aş aştepta să găsesc o hartă cu fiecare pas şi ghişeu la care trebuie să mă duc şi mai ales cât trebuie să plătesc. Nu poţi să-ţi faci un calcul clar, de costuri şi timp", spune dez­orientat Andrei, aşteptând la un ghişeu la Oficiul Registrului Comer­ţului Bucureşti, pentru a-şi deschide un PFA pentru intermedieri financiare.

La întrebarea "În ce stadiu al procedurii sunteţi?", acesta a răspuns: "Habar n-am! E o aiureală totală!" PFA-ul ar trebui să fie cea mai simplă formă sub care persoanele fizice pot desfăşura individual şi independent activităţi economice, durata medie pentru deschiderea acestuia fiind de două săp­tă­mâni.

Însă chinul nu se opreşte la procedura de deschidere a unui PFA: imediat după ce o persoană fizică autorizată obţine certificatul de înregistrare în Registrul Comerţului trebuie să mai facă o serie de drumuri la Casa Naţională de Pensii, Casa Naţională de Sănătate şi Administraţia Financiară, pentru a depune declaraţii, urmând ca după primul trimestru să achite lunar taxele.

De ce să devii persoană fizică autorizată? Cel mai mare avantaj al unei persoane fizice autorizate este că prin acest mod devine propriul său angajat şi, în acelaşi timp, propriul său şef. În România sunt 255.497 de PFA-uri active, dintre care aproape 20.000 în Bucureşti, iar în primele trei luni ale acestui an s-au deschis la nivel naţional 8.368 de PFA-uri, faţă de 9.341 în aceeaşi perioadă din a anului trecut.

"Am ales să-mi deschid un PFA pentru a avea libertatea de a lucra legal pe proiectele mele. De fapt, un PFA te ajută când nu ai un buget foarte mare şi vrei să-ţi începi o afacere", spune Dragoş Stanciu, persoană fizică autorizată care desfăşoară activităţi în domeniul IT.

Persoana care a devenit PFA este independentă în deciziile pe care le ia cu privire la mica sa afacere, însă nu poate avea angajaţi. Îi este permis doar să încheie contracte de colaborare cu o persoană fizică, cu o altă PFA sau cu o societate comercială.

Înainte de primul contact cu instituţiile publice şi dacă sediul va fi într-un bloc de locuinţe, trebuie să faceţi două drumuri: un drum la vecinii de la etajele superior şi inferior, precum şi de la cei de pe acelaşi palier, cu care aveţi pereţi comuni, să le cereţi acordul.

Un alt drum la notariat, unde să vă legalizaţi actul prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul profesional (poate fi, de exemplu, act de proprietate sau contract de închiriere).

Acordul vecinilor pentru stabilirea sediului profesional în apartament ar putea pune probleme, însă contactele cu vecinii ies din discuţie dacă sediul va fi într-o clădire de birouri sau într-o casă.

Spre exemplu, dacă există un singur vecin care nu îşi dă acordul, trebuie să vă căutaţi alt sediu profesional. "La mine vecinii nu au semnat pentru PFA în apartament şi am deschis la o prietenă, care a trebuit să declare la notariat că este de acord ca eu să folosesc apartamentul ei", spune o doamnă care aşteaptă la uşa Biroului de Asistenţă de la ORCT Bucureşti, pentru a fi PFA pe drepturi de autor.

Cel puţin şase cozi la ghişee şi opt acte

Atenţie! Pentru a fi PFA trebuie să mergeţi la Oficiul Comerţului de pe lângă tribunalul din judeţul în care veţi avea sediul profesional. Cu alte cuvinte, dacă domiciliul dumneavoastră este în Botoşani, iar sediul PFA este în Bucureşti, actele vor fi depuse la Registrul Comerţului Bucureşti.

Cei care vor să devină PFA găsesc la ORCT un birou de asistenţă, unde li se poate explica cum să completeze cererile şi formularele şi de ce documente au nevoie. "Stau la rând de o oră. Nu cred că termin astăzi cu toate actele astea. Uitaţi-vă şi dumneavoastră (la ce rând trebuie să stau - n. red.). Nu ştiu de ce ne trebuie mizeria asta", mai spune doamna aşteptând să intre în biroul de asistenţă.

Dacă aţi reuşit să înţelegeţi de pe site-ul instituţiei (www.onrc.ro) de ce acte aveţi nevoie pentru PFA şi nu mai treceţi pe la Biroul de asistenţă, primul lucru pe care trebuie să îl faceţi la Registrul Comerţului este completarea unei cereri prin care verificaţi dacă firma dumnea­voastră este disponibilă (numele firmei se stabileşte după modelul "Ionescu Răzvan PFA" sau "Ionescu R PFA"), răspunsul urmând a fi dat în 30 de minute.

"Am fost să-mi rezerv firma şi mi-au zis să mă întorc peste 30 de minute. Altă coadă, iar timp pierdut. Oricum, mi-am luat azi o zi liberă special pentru asta. Deja stau de o oră şi nu prevăd să plec prea curând", mai spune Andrei.

În formularul de verificare şi rezervare a firmei există trei rubrici pentru trei posibile nume de PFA. Nu s-a putut afla de la biroul de informaţii ce se întâmplă în cazul în care după 30 de minute răspunsul este că numele ales este folosit de altcineva, întrucât funcţionarii responsabili cu informarea publicului sunt "zgârciţi" în informaţii, iar dacă insistaţi cu întrebările, vă trimit pe un ton răstit la un alt ghişeu.

"Legea este ambiguă. Eu, de exemplu, nu ştiu dacă cei cu contract de muncă în altă parte şi care sunt PFA mai plătesc CAS, şomaj şi pensii. Chiar nu poţi să-ţi faci niciun calcul. Exact cum spuneam: e o aiureală totală", mai spune Andrei.

Mai mult, există cazuri în care informaţiile "oficiale" se contrazic: potrivit site-ului ONRC, "redactarea cererii, acordarea de îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare, efectuarea formalităţilor de depunere a documentelor şi de reprezentare a persoanei fizice la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal pot fi efectuate prin birourile de asistenţă şi reprezentare care funcţionează în cadrul primăriilor".

Contactaţi de ZF, atât reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti, cât şi reprezentanţii Primăriei Sectorului 2 au negat existenţa unui asemenea birou.

Dacă aţi trecut cu bine de rezervarea firmei, completaţi restul formularelor (de înregistrare, de declarare a specimenului de semnătură, declaraţia pe proprie răspundere pentru îndeplinirea condiţiilor sanitar-vete­rinare), la nevoie cu ajutorul unui funcţionar de la Biroul de asistenţă, la care adăugaţi cartea de identitate în copie xerox, acceptul asociaţiei de locatari, dovada verificării firmei şi docu­mentele care atestă pregătirea profesională.

Atenţie! Esenţiale sunt diplomele sau certificatele de calificare profesională, fără de care nu puteţi dovedi că sunteţi specializat în domeniul de activitate al viitoarei PFA. "În realitate, nu se poate înfiinţa o PFA în toate domeniile de activitate, deoarece în majoritatea cazurilor sunt necesare calificări, dovedite prin acte de studii", spune avocatul Viorela Climov.

După ce depuneţi dosarul cu cele opt acte, vi se va face o notă de calcul de aproximativ 250 de lei, pe care o achitaţi tot la sediul ORCT şi aşteptaţi în medie două săptămâni răspunsul instituţiei, care poate fi de trei feluri: vi se acceptă crearea PFA, vi se cere să adăugaţi noi acte la dosar (în cazul în care este incomplet) sau vi se respinge dosarul.

În ultimul caz, puteţi formula în termen de 15 zile de la comunicare o plângere împotriva deciziei de respingere la judecătoria din raza sediului social.

"Mai greu decât paşii pentru înfiinţarea unei PFA este ce urmează după"

Singurul avantaj la capitolul taxe în ceea ce priveşte PFA este acela că "persoana nu mai face contabilitate, spre deosebire de SRL, unde bilanţul contabil trebuie semnat de un econo­mist", mai spune Climov.

Odată cu primirea certificatului de înre­gistrare, persoana care a devenit PFA trebuie să achite personal lunar sau trimestrial taxele către stat. În acest sens există un drept de opţiune: impozitarea "la normă" sau potrivit unui plafon stabilit oficial sau impozitarea reală, aplicată veniturilor reale obţinute.

"Impozitul este unul singur, de 16%. Dar mai plătesc sănătatea 5,5%, iar pensiile 31% din salariul declarat, dar nu mai puţin de salariul minim pe economie. Impozitul pe profit se plăteşte trimestrial, iar sănătatea şi pensia se plătesc lunar. Plăţile se fac personal la sediul acestor instituţii: administraţia financiară, casa de sănătate şi casa de pensii", spune Dragoş Stanciu despre plăţile pe care le face la stat fiind PFA.

Problema este că "mai greu decât paşii de deschidere a unei PFA este ceea ce urmează după: trebuie să fii la curent cu toate schimbările legislative din domeniul fiscal", adaugă el.

Mai exact, şi în cazul PFA treaba este tipic românească: colectarea taxelor se face astfel încât contribuabilului să-i fie cât se poate de dificil.

Numărul ghişeelor şi cozile la care trebuie să stea o persoană pentru a deveni PFA nu reprezintă nimic pe lângă ce urmează după.

"Am avut o experienţă cu taxele pentru şomaj: iniţial, acestea nu se plăteau pentru PFA. La scurt timp însă, s-a introdus obligaţia de a le plăti, după care taxele de şomaj s-au scos iarăşi. Asta implică să depui noi declaraţii, iar dacă nu ştii de ele, te trezeşti că plăteşti penalizări", mai spune Stanciu.

În vara anului 2010, la o distanţă de numai trei luni au fost adoptate două acte normative care au vizat direct Codul fiscal: OUG 58/2010 (adoptată în luna iunie) şi OUG 82/2010 (adoptată în luna septembrie), ambele pentru modificarea aceleiaşi Legii 571/2003 privind Codul fiscal.

Lipsa coerenţei legislative se traduce pentru omul simplu în drumuri noi şi cozi interminabile la ghişeele unor instituţii precum casa de pensii, administraţia financiară şi casa de sănătate, unde trebuie să se depună declaraţii actualizate cu legislaţia.

"Dacă vă arăt câte acte am adunat anul trecut cu plata taxelor pentru PFA, ziceţi că sunt cine ştie ce mare director de bancă sau de firmă. Iar eu sunt un taximetrist. Sunt nişte lucruri aberante. Ne cheamă în fiecare lună să depunem declaraţii. Problema e că fiecare act înseamnă alţi bani", spune revoltat Aurel, taximetrist care este PFA.


Problemele de care vă puteţi lovi când vreţi să deveniţi PFA

Care sunt paşii pe care trebuie să-i faceţi pentru a deveni persoană fizică autorizată