Cum mai poate fi descurajată expunerea românilor la riscul valutar

Când două treimi din creditul de retail este în valută, discuţia de­spre restricţionarea împrumuturilor în monedă străină apare ca tardivă.

În ultimii ani, această vulnerabilitate majoră a pieţei locale era ascunsă sub discursurile privind apropiata adoptare a euro. Numai că scenariul intrării în zona euro în 2015 nu mai este valabil şi astfel riscul valutar va rămâne prezent încă multă vreme. Ce se mai poate face?

Dezechilibrul dintre creditul de retail în lei şi cel în valută s-a accentuat în ultimul an, ponderea finanţărilor în alte monede decât cea locală urcând cu patru puncte procentuale la nivelul lunii februarie faţă de aceeaşi lună din 2010, la 65% din soldul total. Creditele în valută ale populaţiei ajungeau la echivalentul a 65 mil. lei (16 mil. euro) la sfârşitul lui februarie dintr-un sold total de 100 mil. lei. Soldul creditului în valută a crescut cu 10 % în euro faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, în timp ce creditele în lei s-au restrâns cu 8%.

După izbucnirea crizei economice Banca Naţională a făcut aşa încât cursul să nu înregistreze creşteri dramatice pentru a limita deteriorarea portofoliilor de credite în valută, care ar fi putut conduce la destabilizarea întregului sistem bancar. Mai mult, debitorii cu împrumuturi în valută au primit o gură de oxigen de la începutul acestui an, leul apreciindu-se cu aproape 5% în raport cu euro faţă de decembrie 2010. Şi cu toate acestea, BNR vorbeşte despre descurajarea creditului în valută.

Chiar dacă în prezent nu există prea multe soluţii rapide de echilibrare a structurii pe monede a portofoliilor de credite, guvernatorul BNR a anunţat recent că intenţionează să restricţioneze împrumuturile în monedă străină. Ar putea fi astfel obţinută măcar încetinirea acestora, dar încă nu se ştie exact cum anume.

Finanţările în valută sunt în general credite pentru locuinţe sau împrumuturi de consum cu garanţii, iar bancherii susţin la unison că soluţia limitării administrative a creditării în valută ar avea un impact negativ semnificativ pentru că alternativa finanţărilor în lei pe termene lungi nu este viabilă.

UniCredit este categoric împotriva restricţionării ipotecarelor în euro

"Creditul ipotecar ar fi practic omorât, pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru o creditare pe termen lung în lei, nu avem refinanţare.Din păcate, România se diferenţiază de alte ţări din regiune prin dobânda de referinţă foarte ridicată, care face prohibitiv creditul în moneda naţională", spune Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank.

Dobânda de politică monetară de 6,25% pe an a BNR este cea mai ridicată din regiune, fiind cu 0,25 puncte procentuale peste dobânda la forinţi, cu două puncte peste dobânda cheie din Polonia şi cu 5,5 puncte mai mare decât dobânda stabilită de banca centrală a Cehiei.

Bancherii spun că ar fi însă de acord cu restricţionarea creditelor de consum în valută, vă­zând aici un risc mai mare decât la ipotecare. "Pentru creditul de consum suntem perfect de acord cu restricţionarea finanţărilor în valută, însă la ipotecare ar însemna practic îngheţarea pieţei: resursele în lei sunt foarte scumpe şi nici nu există refinanţare la 30 de ani, aşa cum este necesar pentru acest tip de credite", comentează Vladimir Kalinov, vicepreşedinte executiv pe retail al Raiffeisen.

El spune că gradul cel mai ridicat de neperformanţă se înregistrează tocmai la creditele în moneda naţională. "Nici nu este de mirare pentru că e vorba în primul rând despre clienţi care nu se încadrau în condiţiile de creditare în valută şi reprezentau segmentul cel mai slab, intrând primii la delicvenţă."

Dintre ţările din regiune, numai Ungaria înregistrează o pondere mai mare a creditelor în valută, de 67% din total, în timp ce la polul opus se situează Cehia, cu o pondere a împrumuturilor în valută de sub 1% din total. Ungurii s-au împrumutat într-o măsură semnificativă în franci elveţieni şi au fost puternic loviţi de deprecierea din ultimii doi ani a cursului de schimb, iar autorităţile au suspendat în vara lui 2010 creditarea în valută, în prezent discutându-se ridicarea acestei suspendări.

Pe de altă parte, susţin bancherii, restric­ţio­narea creditului în valută ar afecta inclusiv creşterea economică. "O aplicare in extenso de restricţii la creditul în euro ar încetini foarte mult creşterea economică. La creditele pentru investiţii chiar n-ar avea rost, companiile care nu au încasări în valută pot folosi instrumente de hedging pentru a-şi acoperi riscul de curs. Unele au preţuri legate la euro şi atunci nu au probleme", consideră Răsvan Radu.

Totuşi, recenta scădere a dobânzilor la lei pe piaţa monetară interbancară, care a redus diferenţialul de dobândă între lei şi euro, ar putea încuraja creditarea în lei.