BM: Sistemul de promovare a energiei verzi din România este cu peste 50% mai darnic faţă de media europeană

Autor: Roxana Petrescu 25.04.2011

România este pe cale să aprobe una dintre cele mai generoase scheme de sprijin pentru investiţiile în energia verde, un raport al Băncii Mondiale precizând că actuala legislaţie din domeniu este cu peste 50% mai darnică faţă de reglementările la nivel european.

Aceasta înseamnă că un investitor în România care va livra un MWh de electricitate verde în sistemul energetic va primi circa 160 de euro, în cazul energiei eoliene, în timp ce la nivel european investiţiile în parcuri de mori de vânt sunt recom­pensate în medie cu circa 90 de euro pe MWh.

"România a stabilit un program generos de certificate verzi prin care îşi doreşte promovarea energiei regene­rabile. Stimulentele sunt foarte gene­roase, incluzând 110 euro/MWh pentru vânt plus un venit din vânzarea energiei pe piaţă, până la un total de 150-160 de euro pe MWh, dacă se ia în calcul un preţ al energiei de circa 40-50 de euro pe MWh. Această sumă este cu peste 50% deasupra preţului de sprijin la nivel european, care este de circa 90 de euro pe MWh, prin intermediul sistemului de tarife fixe (feed in tarriffs) unde producătorii nu mai câştigă venituri suplimentare din vânzarea energiei pe piaţă", se arată într-un raport realizat de Banca Mondială.

În linii mari, sistemul de sprijin pentru energie verde, stabilit prin Legea 220/2008 şi modificat prin Legea 139/2010, este bazat pe certificate verzi şi pe cote obligatorii de energie regenerabilă pe care furnizorii de electricitate trebuie să le îndeplinească. Practic, pentru fiecare MWh de energie verde produs un investitor primeşte un anumit număr de certificate verzi al căror preţ este cuprins în intervalul 27-55 de euro. La rândul lor, furnizorii sunt obligaţi să cumpere aceste certificate pentru a-şi îndeplini cota de energie verde. Mai departe costurile furnizorilor cu certificatele verzi sunt transferate către clientul final.

De exemplu, pentru energie eoliană vor fi acordate, în cazul în care legea va intra în vigoare în forma actuală, două certificate verzi pe fiecare MWh produs. Cum deocamdată sunt puţini producători de astfel de energie, şi preţul se va menţine la nivelul maxim, adică la 55 de euro. Asta înseamnă, aşa cum arată şi calculele Băncii Mondiale, că numai din aceste certificate in­vestitorii în parcuri eoliene pot câştiga 110 euro pe MWh. Mai departe, producătorii ies în piaţă şi vând energia, de unde mai pot încasa încă 40-50 de euro pe MWh.

În comparaţie cu Ro­mânia, ţări precum Austria, Germania, Croaţia sau Ungaria au optat pentru un sistem de tarife fixe pentru energia verde produsă, pro­ducătorii neavând posibilitatea de a câştiga venituri adiţionale şi din vânzarea energiei în piaţă. Astfel, producătorii de energie eoliană din Austria primesc sub 80 de euro pe MWh, cei din Bulgaria aproape 90 de euro, cei din Germania peste 90 de euro, iar cei din Croaţia 100 de euro, po­trivit Băncii Mondiale. "Lucrurile nu trebuie privite aşa. Cele două certificate verzi se acordă numai până în 2017 pentru energia eoliană, în rest investitorii urmând să primească numai un certificat verde. În al doilea rând, preţul de 55 de euro este valabil numai atâta vreme cât nu sunt atinse cotele de energie verde. După acest moment, nimeni nu poate spune exact cu cât se vor vinde aceste certificate, dar valoarea lor va scădea semnificativ. În plus, schema de sprijin se aplică în România pe o durată de 15 ani, pe când ţările care aplică tarifele fixe au o perioadă mai lungă, până la 20 de ani", explică Adrian Borotea, corporate affairs manager în cadrul CEZ România, dezvoltatorul celui mai mare parc eolian local. Calculele ANRE arată însă că aceste subvenţii vor duce la o creştere de 70% a facturilor la energie până în 2017.

Temerile legate de suprasolicitarea reţelelor învechite şi de creşterea preţurilor la electricitate au determinat de exemplu parlamentul bulgar să adopte recent o lege prin care dezvoltarea investiţiilor eoliene este temperată, potrivit Reuters.

Legea modifică obligativitatea ca guvernul să cumpere electricitate obţinută din surse regenerabile la preţuri fixe, ridicate, care a condus la apariţia unor pro­iecte cu o capacitate cumulată de 6.000 MW, cu mult peste capacitatea reţelei din ţară. Totodată, noua lege re­duce durata contractelor de achiziţie pe termen lung de la 25 de ani la 20 de ani pentru energie solară şi de la 15 ani la 12 ani în cazul celei eoliene. Totodată, potrivit guvernului bulgar, ţara are nevoie de numai 2.000 MW instalaţi. În România este estimată montarea a circa 3.000 MW în parcuri eoliene până în 2015.