Siria se aprinde după ce protestatarii au fost atacaţi cu tancuri, iar comunitatea internaţională pregăteşte sancţiuni

În timp ce forţele de securitate siriene continuă să intervină violent asupra manifestanţilor din oraşul Daraa şi suburbia Douma din oraşul Damasc, punc­tele strategice ale protestelor împotriva preşe­dintelui, SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Portugalia au solicitat ONU adoptarea unei rezoluţii şi pregătesc aplicarea de sancţiuni asupra unuia dintre cele mai stabile - până acum - regimuri din Orientul Apropiat, scrie presa internaţională.

Întinderea crizei din Siria pe termen lung în­gri­jorează statele lumii, întrucât Siria este actor-cheie în ca­drul unei alianţe care aduce împreună Iran, gru­parea Hezbollah din Liban, gruparea Hamas din Fâşia Gaza, precum şi alte grupări palestiniene radicale, care se opun relaţiilor pacifiste cu Israel. Iar în cazul în care Siria intră în haos, destrămarea alianţei ar zdruncina serios stabilitatea politică în întreaga zonă.

Forţele armate siriene au continuat să tragă asupra manifestanţilor din tancuri şi vehicule blindate, ultimul asalt soldându-se cu cel puţin 35 de morţi, dintre care cei mai mulţi în oraşul Deraa, unde au loc cele mai violente demonstraţii, conform The Wall Street Journal.

Totodată, liniile telefonice au fost tăiate şi curentul electric întrerupt, atitudinea autori­tă­ţilor faţă de proteste dovedind încercările disperate ale preşedintelui Bashar-al-Assad de a dispersa mulţimile care îi cer demisia.

"În mod cert, ei se panichează (autorităţile - n. red.) şi dublează dimensiunea represiunii", spune analistul american Andrew Tabler. "Este un punct de cotitură. Şi nu este un punct de cotitură spre mai bine", mai spune el. Cel puţin 400 de persoane au fost ucise în ciocniri cu autorităţile, de la începutul protestelor luna trecută, iar peste 1.000 de persoane au fost arestate, potrivit organizaţiilor pentru drepturile omului din Siria. Mai mult, guvernul sirian a hotărât convocarea trupelor militare speciale, conduse de fratele preşedintelui - numite divizia a patra - şi plasarea acestora în regiunile în care ar putea izbucni noi proteste.

"Întrebarea care se pune este dacă va da rezultate (reprimarea protestelor, n. red. ), iar răspunsul până acum este că nu, nu va da rezultate. Ei folosesc represiunea pentru că doar atât ştiu să facă pentru a menţine situaţia sub control", mai spune Tabler.

Amploarea violenţelor din ultima săptămână, când au fost ucise mai mult de 80 de persoane, pune presiune pe comunitatea internaţională să ia atitudine faţă de masacrarea populaţiei siriene, deşi există temeri cu privire la implicaţiile în regiune ale unei schim­bări de regim din Siria.

"Comunitatea inter­naţio­nală a cerut în mod repetat guvernului sirian să înceteze uciderea propriilor cetăţeni, însă am fost ignoraţi", spune Navi Pillay, oficial al ONU. "Răspunsul guvernului a fost dezordonat, cu anunţ de reforme, urmat de violenţe asupra protestatarilor", mai spune Pillay.

Cele mai importante state din Europa au solicitat Consiliului de Securitate al ONU să condamne atacurile asupra sirienilor care protestează împotriva preşedintelui al-Assad, aşteptându-se adoptarea unei rezoluţii în maximum două zile. În acelaşi timp, oficialii americani iau în calcul îngheţarea activelor pe care membrii guvernului sirian le deţin în SUA sau interzicerea călătoriilor acestora pe teritoriul american în scop de afaceri. Cu toate acestea, analiştii comentează că un mai mare impact asupra Siriei l-ar avea sancţiuni din partea Europei, cu care Siria are importante relaţii comerciale şi unde câţiva membri importanţi ai guvernului au active importante.

Revoltele din Africa de Nord şi Orient ţară cu ţară

Tunisia

• Preşedintele Zine al-Abidine Ben Ali a demisionat din funcţie în ianuarie, după ce a stat la putere aproape 25 de ani.

• Ţara este condusă de un guvern interimar până în data de 24 iulie, una dintre cele mai importante reforme fiind desfiinţarea securităţii de stat.

Egipt

• Preşedintele Hosni Mubarak a decis să demizioneze în data de 11 februarie, după mai multe săptămâni de proteste.

• În prezent, ţara este condusă de un consiliu militar, până la organizarea alegerilor libere.

Libia

• Protestele iniţiate în data de 16 februarie împotriva colonelului Muammar Gadhafi s-au transformat într-un conflict armat de dimensiune internaţională.

• Trupele NATO au intervenit sub mandat ONU de partea rebelilor.

Arabia Saudită

• Au avut loc sporadic câteva demonstraţii ale musulmanilor şiiţi, solidarizaţi cu protestatarii din Bahrain.

• În această ţară sunt interzise protestele pro-democraţie, precum şi mişcările de opoziţie.

Yemen

• Protestele împotriva regelui Ali Abdullah Saleh au început în data de 11 februarie şi zeci de persoane au murit în urma ciocnirilor cu autorităţile.

• Câţiva miniştri şi ambasadori au demisionat din funcţie după aceste violenţe.

Bahrain

• Demonstraţiile au început în data de 14 februarie, în urma ciocnirilor cu autorităţile decedând peste 25 de manifestanţi.

• Timp de câteva săptămâni, manifestanţii au ocupat capitala Manama, până când regele Hamad a intervenit în forţă asupra demonstranţilor.