Do-it-yourself de 100 de ori

Autor: Cristi Moga 27.04.2011

Piaţa de bricolaj sau de do-it-yourself, în termenul englezesc, ar putea ajunge în acest an la o masă critică: 100 de "hipermarketuri pentru construcţii", operate de cele mai mari şapte companii de pe piaţă care îşi desfăşoară activitatea în primul rând pe zona de retail. Este mult? Este puţin? În timp ce unii jucători mai au zeci de milioane de euro pentru investiţii, alţii vorbesc de "iminenta" închidere a unor unităţi.



Cât de rapid se ard etapele în economia românească poate fi observat şi din evoluţia pieţei de bricolaj: în 2002, în martie, francezii de la Bricostore deschideau în România primul magazin de profil, la ieşirea din Bucureşti către Piteşti, în ace­eaşi parcare cu primul Carrefour de pe piaţa locală.

În luna septembrie a aceluiaşi an, germanii de la Praktiker deschideau în partea opusă a Capitalei, în Voluntari, al doilea magazin de bricolaj din România, în timp ce fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl din Bacău începeau să construiască la Suceava propria reţea de magazine de dimensiuni medii şi mari, cu accent pe zona Moldovei, sub brandul Dedeman. De atunci, piaţa a crescut în fiecare an prin investiţii care pot fi estimate acum la 800-1.000 de milioane de euro, prin care au fost ridicate 93 de astfel de magazine, operate de şapte companii care au realizat anul trecut vânzări cumulate de circa 900 de milioane de euro.

Micul comerciant de la colţul blocului a fost astfel înlocuit de cele mai multe ori de către hipermagazinul cu ofertă mai variată, autoservire şi asistenţă la achiziţii.

Cât poate absorbi piaţa? În Bucureşti sunt în prezent 17 astfel de magazine, prin toate zonele oraşului, iar până la sfârşitul acestui an va mai fi deschisă cel puţin o nouă unitate, cea a francezilor de la Leroy Merlin, în Chitila.

În ţară, cele mai multe magazine de bricolaj sunt în Iaşi, cu 6 unităţi, apoi în Piteşti şi Braşov, cu câte cinci, în timp ce în Timişoara, Ploieşti, Arad şi Constanţa sunt câte patru astfel de magazine, respectiv o medie de o unitate la 50.000-75.000 de locuitori. Dar nu prea se mai construieşte şi atunci marea majoritate a acestor companii încep să îşi ridice probleme. Mai merită investit în această piaţă?

Ofensiva Dedeman. Certi­tu­­dinile în momentul de faţă sunt extrem de puţine. Singurul plan bine conturat pare cel al fraţilor Pavăl, care s-au grăbit deja să deschidă două magazine în acest an, la Cluj şi Drobeta-Turnu Severin, pregătesc o nouă deschidere în Baia Mare pentru vara acestui an şi ar putea deschide alte două unităţi în 2011, cu scopul de a duce reţeaua la vânzări de 400 de milioane de euro în acest an.

Pavăl nu a dat detalii referitoare la oraşele în care ar putea fi deschise magazine Dedeman în toamna acestui an, dar are circa 12 variante, ţinând cont de informaţiile furnizate pe site. Printre variantele posibile se pot regăsi localităţi din Transilvania, precum Alba Iulia sau Miercurea-Ciuc, încă neacoperite de marii retaileri de pe piaţă, sau Galaţi, oraş de 300.000 de locuitori în care este prezent doar Praktiker.

Pe de altă parte, o altă certitudine este deschiderea primului magazin Leroy Merlin de pe piaţa locală, în Bucureşti, în cadrul centrului comercial Colosseum, dar reprezentanţii companiei franceze au declarat că orice altă decizi de investiţie în extindere va fi luată doar după analizarea rezultatelor magazinului de pe Şoseaua Chitilei.

Numeroase necunoscute. "La nivel strategic, planul de expansiune pentru 2011 al reţelei Mr.Bricolage va fi stabilit în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor care va avea loc în luna mai, când se vor aduce în discuţie diversele aspecte implicate în procesul de dezvoltare. Până în momentul de faţă nu a fost luată nicio decizie cu privire la ritmul de mărire a numărului de unităţi la nivel naţional", spune Tudor Profir, directorul general al reţelei Mr. Bricolage, care operează doar trei magazine pe această piaţă.

Compania este controlată de către omul de afaceri Cezar Rapotan, cel care deţine şi afacerea din distribuţia materialelor de construcţii Arabesque şi este unul dintre cei mai puternici antreprenori români. Un alt om de afaceri care face afaceri din materiale de construcţii este Ioan Ciolan, de la Ambient, dar reţeaua sa realizează jumătate din venituri din activitatea de distribuţie, iar ponderea acestui segment ar urma să devină majoritară.

În condiţiile în care Mr. Bricolage nu se extinde în prezent, pe ce se concentrează managementul?

"În ceea ce priveşte priorităţile companiei în 2011, acestea constau în prezent în eficientizarea exploa­tării unităţilor de vânzare existente, mărirea ofertei de produse pentru gamele căutate cu preponderenţă de către clienţii noştri şi oferirea lor la cele mai mici preţuri", mai spune reprezentantul Mr. Bricolage.

Preţurile sunt un element decisiv pentru dife­renţiere, în special în această perioadă. Cu atât mai mult cu cât magazinele Mr. Bricolage se află în trei dintre cele mai aglomerate zone ale pieţei de bricolaj, respectiv zona de sud-est a Capitalei, în care pe o rază de 5-6 kilometri sunt şapte magazine do-it-yourself, respectiv Iaşi şi Piteşti, oraşe cu şase, respectiv cinci magazine de profil.

Ce fac reţelele străine? Primii doi jucători intraţi pe piaţă - Praktiker şi Bricostore - au avut vârfurile de extindere în 2008, când fiecare dintre cele două companii a deschis câte cinci magazine, la costuri cu chiriile şi de construcţie mai mari decât în prezent, fapt ce afectează marjele de profitabilitate. De atunci, cele două companii au mai deschis fiecare doar câte două unităţi, iar pentru acest an nu este cert niciun magazin nou.

Bricostore ar putea ajunge la Deva, în parcul comercial dezvoltat de compania belgiană BelRom, contract semnat încă dinainte de criză, dar în care investitorii trebuie să îi convingă acum pe principalii chiriaşi - Carrefour şi Bricostore - de oportunitatea finalizării acestei investiţii, după ce o serie de oraşe de dimensiuni mici şi medii (Deva are circa 70.000 de locuitori) s-au dovedit pariuri greşite pentru marii retaileri în ultimii ani.

Ce fac celelalte reţele străine, intrate mai târziu, chiar pe vârful pieţei construcţiilor: BauMax a venit în 2006, Hornbach în 2007, iar OBI în 2008.

Cei mai activi au fost austriecii de la BauMax, care au ajuns la 14 magazine şi vânzări de 138 de milioane de euro anul trecut, reuşind astfel în decurs de cinci ani să egaleze rezultatele francezilor de la Bricostore, cel mai vechi jucător din piaţă.

Austriecii mai plănuiesc trei magazine, în Bucureşti, Oradea şi Cluj-Napoca, dar niciuna dintre aceste investiţii nu este "bătută în cuie" pentru acest an, în condiţiile în care directorul companiei s-a arătat destul de reticent cu privire la capacitatea pieţei de a absorbi numărul mare de magazine deschise în ultimii ani.

"Sunt destul de sigur că unele magazine din Bucureşti se vor închide în următorii ani. Este o piaţă foarte aglomerată. În alte pieţe sunt 3-4 competitori. Aici sunt 6-7. Unele reţele dacă nu vor face profit cel mai probabil vor face un exit sau vor încerca să vândă", a declarat Nicola Szekely, country manager al reţelei austriece, cu ocazia deschiderii celui de-al doilea magazin al companiei din Bucureşti, pe Şoseaua Chitilei.

Pe de altă parte, grupurile germane Hornbach şi OBI sunt extrem de atente la expansiune în această perioadă.

Hornbach a anunţat că pentru următorul magazin va începe lucrările în vara acestui an, la Timişoara, deschiderea fiind programată pentru februarie 2012, în timp ce OBI a anunţat la începutul anului că are un buget de investiţii de 15-20 de milioane de euro pentru extindere, fără a preciza vreo potenţială ţintă pentru extindere.

În aceste condiţii, cel puţin pe termen mediu piaţa de bricolaj se va situa în jurul a 100 de magazine pentru constructorii mici şi mari. După ce piaţa construcţiilor va reveni pe creştere, cu siguranţă planurile de investiţii vor fi reanalizate.