Cu picioarele pe parchet

Anul trecut, spre exemplu, segmentul parchetului laminat (acoperit cu melamină, o substanţă plastică rezistentă), cel mai important din piaţă, s-a ridicat la 13 milioane de metri pătraţi, nivel similar cu cel din 2009, potrivit estimărilor revistei Business Construct, pe baza discuţiilor cu jucătorii.

Faţă de recordul din 2008 însă, când în România s-au vândut 18 milioane de metri pătraţi de parchet laminat, piaţa a marcat un declin de 27%.

Procent semnificativ, care va fi cu greu recuperat, având în vedere că economia nu a ieşit complet din recesiune. Reducerea puterii de cumpărare, creşterea şomajului şi pesimismul în rândul cumpărătorilor s-au simţit în piaţa de parchet, care aşteaptă vremuri mai bune.

Dacă se ia un preţ mediu de 50 de lei, ar rezulta că numai piaţa parchetului laminat, de 13 milioane de metri pătraţi în volum, are o valoare de peste 150 de milioane de euro, astfel că firmele au pentru ce concura. Acest nivel este generat exclusiv de importuri, deoarece producătorii locali, câţiva la număr, au ezitat să se dezvolte pe această nişă.

Separat a mai existat şi varianta importurilor din China care aduce presiune pe preţ şi dă dureri de cap jucătorilor europeni.

Aşteaptă vara. Scăderea de pe piaţa parchetului se vede şi în magazine. Spre exemplu, într-o zi de vineri de la jumătatea lunii aprilie, la orele prânzului, timp de mai bine de 20 de minute la raionul de parchet din cadrul unui magazin de bricolaj din Capitală nu era niciun client.

Probabil că abia în sezonul de vară, când va începe renovarea locuinţelor, se vor dinamiza şi vânzările de parchet. "În fiecare an, startul sezonului de vară aduce cea mai mare cerere, atât de la familiile care renovează, cât şi de la companiile de construcţii care intră într-o nouă etapă de proiect", spune Alin Voicu, director de achiziţii şi logistică al companiei Ambient din Sibiu, firmă cu un rulaj de 104 milioane de euro anul trecut din vânzarea şi distribuţia de materiale de construcţii şi amenajări interioare.

Pentru magazinele de bricolaj, parchetul nu aduce vânzări de zeci de procente, însă niciun magazin de profil important nu poate să nu includă în ofertă acest produs.

În cazul austriecilor de la Baumax, care au o reţea de 14 magazine pe piaţa locală, parchetul reprezintă 0,5% din vânzări. Compania, care lucrează cu cinci producători de parchet, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 138 mil. euro, astfel că vânzările de parchet s-au ridicat la circa 700.000 de euro.

Alin Voicu, director de achiziţii şi logistică al companiei Ambient din Sibiu: În fiecare an, startul sezonului de vară aduce cea mai mare cerere, atât de la familiile care renovează, cât şi de la companiile de construcţii care intră într-o nouă etapă de proiect. Parchetul laminat domină volumic în vânzări şi este cea mai frecventă opţiune a clienţilor. Imediat după aceasta, cel stratificat din lemn esen­ţă tare satisface cerinţe mai speciale.

Scumpiri în ultimul an. Potrivit datelor strânse din magazine, preţul unui metru pătrat de parchet începe de 14,99 lei şi ajunge la 230 de lei.

Cumpărătorii spun că preţurile au crescut semnificativ în ultimul an, iar pe piaţă au început să-şi facă apariţia şi produse mai ieftine, însă de o calitate mai slabă.

"Cred că preţul a crescut cu mai bine de 10% într-un singur an", spune Vasile M., un bărbat de 42 de ani care de mai mult timp se ocupă cu renovări de locuinţe în Câmpina (Prahova), şi care a observat la rândul său o scădere a cererii pentru renovări. El spune că în ceea ce priveşte parchetul contează grosimea şi îmbinarea, iar preferinţa consumatorilor pentru parchetul laminat este observată şi de către Alin Voicu de la Ambient.

"Alături de gresie şi faianţă, parchetul reprezintă o categorie cheie. (...) Parchetul laminat domină volumic în vânzări şi este cea mai frecventă opţiune a clienţilor. Imediat după aceasta, parchetul stratificat din lemn esenţă tare satisface cerinţe mai speciale", a mai spus Voicu.

Ambient lucrează cu mai multe companii din domeniul parchetului, dintre care Egger, Barlinek şi Harro, ultimul fiind adăugat recent în portofoliu.

Principalii jucători. Egger, Kronospan şi Barlinek se numără printre cei mai mari jucători pe piaţa de parchet, care domină industria. Austriecii de la Kronospan, spre exemplu, nu produc parchet în România, ci preferă să importe, deşi au pe piaţa locală mai multe unităţi de prelucărare a lemnului.

Grupul austriac este prezent în România cu fabrici în zonele Braşov, Sebeş şi Constanţa, cea mai mare firmă fiind producătorul de plăci din lemn Kronospan Sebeş.

Pe întreaga piaţă prelucrătoare a lemnului, firma austriacă şi-a bugetat pentru anul acesta o cifră de afaceri de 290 de milioane de euro, cu 90% mai mult comparativ cu 2010.

Portofoliul Kronospan include atât parchet laminat, cât şi parchet HDD (High Definition Design) sau parchet furniruit. Compania nu a precizat la cât se ridică vânzările sale de parchet, însă acestea şi-au menţinut nivelul atât în 2009, cât şi în 2010.

Concurenţii Kronospan pe piaţa lemnului, cei de la Egger, au şi ei un portofoliu solid de parchet. Pe site-ul firmei sunt enumerate patru colecţii de parchet. Cu o cifră de afaceri de peste 90 de milioane de euro în anul 2009 (din activitatea de producţie plăci de la Rădăuţi) şi cu un profit de 4,1 milioane de euro, Egger livrează mai bine de jumătate din producţie la export.

Pe de altă parte, polonezii de la Barlinek (specializaţi pe pardoseli) au intrat pe piaţa românească în anul 2008, odată cu achiziţia fostului producător Diana Forest din Bacău. La momentul preluării, Diana Forest avea o situaţie dificilă, astfel că din cele trei fabrici pe care le avea, una era închisă, iar acţionarii se pre­găteau să facă acelaşi lucru şi pentru celalte două unităţi.

Miliardarul polonez Michal Solowow, cel care controlează Barlinek, a găsit însă că firma românească se potriveşte cu strategia sa, astfel că a plătit 23 de milioane de euro pentru companie.

Investiţii în producţie. După schimbarea numele în Barlinek România (pe zidurile unităţii de producţie din Bacău însă au rămas urmele literelor Diana Forest), au urmat şi investiţiile.

Cele mai recente sunt cele anunţate în dublarea capacităţii de pro­ducţie anul acesta la 500.000 metri pătraţi.

"Plănuim să începem investiţiile în primele luni din anul 2011, iar pro­duc­ţia maximă probabil că o vom atinge în al doilea trimestru al anului", a spus Marek Janke, membru al consiliului director al Barlinek.

Mărirea capacităţii de producţie înseamnă de fapt o nouă linie, în care s-au investit 2,3 milioane de euro. Măsura de creştere a producţiei a venit ca răspuns la cererea mai mare în ultimele luni ale anului, care ar putea aduce primele semne de reviriment după o peri­oadă de câţiva ani de criză.

Unii jucători speră chiar la o creştere de două cifre a sectorului anul acesta, pe fondul revenirii pieţei de construcţii. Însă această prognoză poate fi pusă sub semnul întrebării, deoarece în industria de prelucrare a lemnului în ansamblu, oamenii de afaceri se aşteaptă la un recul anul acesta după o evoluţie mai bună în 2010.

Gerald Schweighofer, proprietarul firmei Holzindustrie Schweighofer din industria de prelucrare a lemnului, s-a arătat pesimist în ceea ce priveşte evoluţia pieţei în acest an, dar o primă concluzie se va putea trage abia la vară, când va începe sezonul renovărilor.