Standard & Poor’s: Menţineţi reformele şi deficitul bugetar sub control şi vă vom mări ratingul

Şansa îmbunătăţirii ratingului este de bun augur pentru România într-un context internaţional în care datoriile şi deficitele au devenit un subiect sensibil, de când a izbucnit criza datoriilor suverane în Europa.

"Dacă Guvernul menţine ritmul reformelor structurale pe care le-a iniţiat şi dacă va consolida un istoric de prudenţă în politica fiscală şi va menţine stabilitatea sectorului financiar, am putea majora ratingul", susţine Marko Mrsnik, director Standard & Poor's Sovereign Ratings, în cel mai recent raport al agenţiei de rating, de pe 20 aprilie 2011, privind România. Ratingul României este în prezent BB+, cu perspectivă stabilă. Ultima modificare a fost îmbunătăţirea perspectivei de rating de la "negativă" la "stabilă" în martie 2010.

Ca urmare a crizei financiare a scăzut brusc în 27 octombrie 2008 ratingul României de la BBBla BB+, cu perspectivă negativă, întorcând astfel România în teritoriul investiţiilor aşa-zis speculative.

Tot ce este sub BBB- reprezintă investiţii speculative.

Eventuala schimbare a ratingului ar însemna doi paşi odată făcuţi pentru că de obicei înainte de îmbunătăţirea ratingului se modifică perspectiva, în cazul acesta de la stabilă la pozitivă.

Mrsnik de la Standard & Poor's a declarat pentru ZF că anticipează o creştere economică de 1,3-1,5% în acest an.

Recent, S&P a făcut un pas istoric în istoria de 70 de ani a agenţiei, decizând să revizuiască în scădere perspectiva ratingului SUA, la negativă, la baza deciziei stând deficitul şi datoriile prea mari şi inabilitatea politicienilor de a rezolva această problemă. Aceasta este prima modificare operată de la înfiinţarea agenţiei, în 1941, Statele Unite având în această perioadă calificativ maxim "AAA" cu perspectivă stabilă.

Statele Unite au o datorie publică aproape la fel de mare ca PIB-ul şi un deficit de 10%, iar modificarea perspectivei înseamnă că ratingul SUA ar putea fi redus în următorii doi ani.

Unele ţări din Europa Centrală şi de Est sunt, din perspectiva datoriilor şi deficitelor, într-o formă mai bună decât unii membri ai zonei euro, astfel că ratingurile nu sunt aliniate la situaţia economică şi progresele realizate, după cum observau luna trecută analiştii Erste Group. Ei anticipau că ratingul României ar putea fi ridicat anul viitor dacă reformele continuă şi sunt respectate obiectivele fiscale.

Totodată, analiştii altor două bănci importante de pe piaţa românească, ING şi UniCredit, au prezentat recent rapoarte pozitive cu privire la ratingul României.

UniCredit anticipează că România ar putea fi una dintre puţinele ţări din întreaga lume care să obţină îmbunătăţirea ratingului de credit chiar în acest an.

Deşi ţări ca România au ratingul cu 3-4 trepte sub cel al Portugaliei, de exemplu, au posibilitatea să se împrumute cu costuri mai mici. CDS-urile au coborât în ultima vreme spre pragul de 200 de puncte de bază, la jumătate faţă de vara trecută şi mult sub nivelul de peste 300 de puncte de la începutul lui 2011, fiind semnificativ mai reduse decât în cazul Ungariei.

În primăvara anului trecut S&P lua decizia să îmbunătăţească perspectiva ratingurilor pe termen lung ale României, de la "negativă" la "stabilă", motivând decizia prin reformele bugetare realizate şi perspectiva continuării acordului cu FMI.

Perspectiva stabilă reflectă opinia S&P că Guvernul va continua să-şi consolideze finanţele publice, în linie cu ţintele specifice, noul acord preventiv cu FMI minimizând riscul derapajului fiscal înainte de 2012.

În plus, S&P consideră că reformele structurale întreprinse până în prezent ar trebui să ajute la reechilibrarea economiei pentru a permite o creştere economică relativ solidă pe termen mediu.

Analiştii agenţiei de rating avertizează totuşi că ratingurile ar putea intra sub presiune dacă Guvernul nu va continua reformele structurale şi consolidarea fiscală.

"Autorităţile au făcut progrese constante în reducerea deficitului bugetar, care a urcat la 8,5% din PIB în 2009. Estimăm că deficitul a scăzut la 6,6% din PIB în 2010 datorită majorării TVA şi reducerilor drastice în sectorul public şi cheltuielilor de asistenţă socială. (...) Cu toate acestea, credem că sistemul politic rămâne fragil. Suntem îngrijoraţi că pot exista inversări ale politicilor sau derapaje din cauza tensiunilor politice sau a scăderii angajamentului guvernului de a face reforme înainte de alegerile din 2012", spune Marko Mrsnik, director al Standard & Poor's Sovereign Ratings.