Şapte mituri despre programele MBA. Aşteptări, dezamăgiri

Unul dintre principalele motive (de multe ori nedeclarate) pentru care managerii şi profe­sioniştii aleg să meargă la MBA este convingerea că, după absolvire, vor avea salarii mai mari. Statistica le dă dreptate, în condiţiile în care salariile sunt, în medie, cu 20-30% mai mari la finalul programului. Cu toate acestea, reprezentanţii şcolilor de afaceri din întreaga lume insistă că este falsă ideea că un MBA garantează o creştere salarială sau că un manager care a absolvit programul de MBA de la Harvard va avea automat un salariu de 100.000 de dolari.

Cu toate acestea, creşterile salariale sunt mai consistente şi mai rapide în cazul celor care îşi schimbă jobul după absolvire sau care pornesc businessuri pe cont propriu. Peste 60% dintre cei care au absolvit anul trecut programe de MBA sau EMBA au salarii mai mari decât la la începutul programului, creşterea medie fiind de 30%. Salariul mediu net al absolvenţilor români ai programelor locale în 2010 este de aproximativ 2.600 de euro pe lună.

"Creşterile salariale iau în considerare mai mulţi factori şi, într-adevăr, educaţia, respectiv diplomele sunt unul dintre aceşti factori. Însă nu diploma garantează creşterea salarială, ci plusul de valoare pe care un absolvent de MBA îl aduce organizaţiei sale", spune Iulia Ştefănescu, director al programului de Profes­sional MBA al WU Executive Aca­demy.

2. Programele cel mai bine poziţionate în topuri sunt cele mai bune

Clasamentele care ierarhizează progra­mele de business sunt instrumente utile pentru orientarea pe o piaţă care numără 8.000 de şcoli de business în întreaga lume, dar care trebuie privite cu o anumită doză de scep­ticism.

Cele mai cunoscute topuri ale programelor de MBA sau EMBA din lume, realizate de Financial Times, Business Week, The Economist şi Forbes, au metodologii, criterii şi, în cele din urmă, şi rezultate diferite. Astfel, dacă MBA-ul London Business School este pe primul loc în clasamentul Financial Times, The Economist clasează pe primul loc o şcoală spaniolă, IESE, în Business Week pe primul loc este Chicago University (Booth), iar în Forbes cel mai bine plasat este programul Tuck School of Business din Dartmouth.

Top MBA realizat de patru ani de Ziarul Financiar evaluează exclusiv opiniile absol­venţilor din ultima serie a fiecărei şcoli de afaceri cu prezenţă locală şi prezintă un clasament al şcolilor în funcţie de gradul de satisfacţie al acestora vizavi de programul pe care l-au absolvit.

Cel mai important criteriu pe care ar trebui să îl ia în considerare managerii care se gândesc să urmeze un MBA sau un EMBA este dacă şi în ce măsură programul se potriveşte cu pro­filul, aşteptările şi aspiraţiile lor profesionale. Iar o sursă excelentă de informare în acest sens sunt absolvenţii mai vechi ai programelor care au profiluri asemănătoare. O discuţie cu câţiva foşti absolvenţi poate fi cea mai edificatoare şi mai utilă experienţă pentru un viitor student.

3. Programele online sunt mai slabe decât cele tradiţionale

Programele care se desfăşoară exclusiv online sunt privite, în general, ca un "produs de compromis", spune Adriana Duţescu, direc­toa­rea programului de MBA Româno-Canadian.

"Dezavantajul major al acestor programe vine din lipsa de interacţiune reală atunci când se discută subiecte ale cursului sau se dezbat probleme legate de rezolvarea studiilor de caz", adaugă Duţescu.

Pe piaţa locală există un singur program de MBA care se desfăşoară exclusiv online şi a fost lansat anul trecut de Southeastern University din SUA, în parteneriat cu Agora University din Oradea. Restul programelor se desfăşoară fie part-time sau în weekend.

4. Diploma de MBA nu-i impresionează pe angajatorii români

Angajatorii şi head-hunterii români apreciază absolvenţii de MBA, dar cu mai multe rezerve decât cei din Europa de Vest sau America de Nord, unde astfel de diplome sunt mult mai populare. În ultima perioadă, însă, au apărut şi în România anunţuri de angajare în care se specifică clar printre condiţii diploma de MBA, în special în cazul firmelor de consultanţă în management, care caută însă mai degrabă absolvenţi ai programelor de la universităţi de top din străinătate.

"Nimeni nu te poate face un manager de succes. Este o chestiune de motivaţie perso­nală. Un program MBA îţi poate arăta calea către succesul în carieră prin programele de dezvoltare personală şi profesională pe care le oferă. Atunci când o persoană se înscrie, urmează şi termină cursurile unui program de MBA bun, acea persoană face o dovadă clară a angajamentului pentru dezvoltare profe­sională şi personală", spune Rodica Rădulescu, director al CODECS Business School, care oferă programul de MBA al Open University Business School în România.

5. Programele scumpe sunt cele mai bune

Cel mai ieftin program de MBA costă 4.400 de euro şi este oferit de Institutul Na­ţional de Dezvoltare Economică (INDE) din cadrul ASE, în parteneriat cu CNAM Paris.

La polul opus, austriecii de la WU Exe­cutive Academy oferă cel mai scump pro­gram, un EMBA care costă 35.000 de euro şi durează 14 luni.

"Cred că nu se poate livra un program MBA fără a fi customizat pe realităţile contextului economic actual din România. Cred că oferim o calitate corectă, acreditată naţional şi internaţional, la un preţ corect. Principiul care ghidează eforturile noastre este «value for money». Nu este uşor, dar încercăm să facem faţă provocării împreună cu parte­nerii noştri de la CNAM PARIS", spune Dorel Paraschiv, director adjunct al programului de MBA al INDE.

În primii doi ani de funcţionare, WU Executive Academy a avut un parteneriat cu OMV/Petrom şi Erste Bank care au spon­sorizat împreună 20 dintre cele 30 de locuri oferite anual în România. Pentru acest an, austriecii vor oferi burse de până la 15.000 de euro, dar nu au luat încă o decizie cu privire la numărul acestora.

6. O diplomă locală nu are valoare în străinătate

MBA-ul este una dintre diplomele care ar trebui să se exporte cel mai uşor în străinătate, ca urmare a universalităţii conceptului din spatele programelor de master de business. Cu toate acestea, unii dintre absolvenţi spun că diplomele obţinute la o şcoală locală de afaceri nu au valoare pentru recruiterii internaţionali.

Fără legătură cu gradul de dezvoltare a pieţei româneşti de MBA, situaţia este similară peste tot în lume, în sensul în care companiile vor prefera mereu absolvenţi de la şcoli pe care le cunosc, cu care pot relaţiona direct, fie prin parteneriate, fie emoţional (dat fiind că mulţi dintre executivii din companie au absolvit la o anumită universitate) sau despre care ştiu că au o anumită rigoare în ceea ce priveşte actul educaţional.

Prin urmare, fenomenul nu are legătură neapărat cu calitatea programului, ci mai degrabă cu reputaţia, care se construieşte în ani buni şi ai cărei principali exponenţi sunt absolvenţii. Pentru a atrage atenţia recruite­rilor internaţionali, şcolile de business trebuie să fie cunoscute în străinătate. Toată lumea a auzit de Harvard, London Business School, INSEAD sau Chicago University, în schimb există multe şcoli bune la nivel local şi regional care pot să nu spună prea multe unui angajator care nu a auzit de ele.

Un program local ar putea să fie potrivit specialiştilor care urmăresc o carieră în România, inclusiv din motive de proximitate şi financiare. În schimb, managerii care vor să urmeze o carieră în străinătate ar putea beneficia mai mult de pe urma unui program internaţional.

7. Un EMBA este mai bun decât

un MBA

Programele de EMBA nu sunt mai bune decât cele de MBA, ci se adresează unei clientele diferite. Pe de altă parte, în timp ce după MBA, promovările nu întârzie să apară, executivii care urmează programe Executive vor să valideze noţiunile de business pe care le ştiu deja şi nu urmăresc neapărat avansarea ierarhică, mai ales că de multe ori conduc deja businessuri de zeci de milioane de euro.

Adriana Duţescu, directorul programului de MBA Româno-Canadian oferit de Bu­charest School of Management (BSM), este de părere că în România nu există diferenţe de structură, curiculă, materiale de învăţare şi metode de predare între un EMBA şi un MBA.

"În străinătate, diferenţierea există la nivel de grup-ţintă şi metode de predare, în sensul că programele EMBA sunt mai orientate pe metoda de predare bazată pe studii de caz şi discuţii libere pe baza topicurilor din curiculă. De asemenea, profesorii care predau într-un EMBA în străinătate sunt persoane cu experienţă deosebită, atât academică, dat fiind că predau de foarte mulţi ani la şcoli de afaceri din zone geografice diferite, cât şi practică, întrucât cunosc în profunzime şi în detaliu toate aspectele practice ale materiei pe care o predau", spune ea.

Citiţi mai multe despre programele de MBA şi EMBA oferite pe piaţa locală în cea de-a patra ediţie a Top MBA, disponibilă pe www.zf.ro/Anuare ZF