BNR ţine cu dinţii de adoptarea euro în 2015 şi propune 11 luni de „prelungiri“

Euro ar putea să intre în circulaţie în România în ianuarie 2015, conform calendarului iniţial, însă va fi utilizat în paralel cu leul încă 11 luni, o perioadă mult mai lungă decât cea standard de două luni utilizată la aderarea sau adoptarea euro până acum.

Ultimele state care au aderat la zona euro, Slovenia (2007), Slovacia (2009) şi Estonia (2011) au avut o perioadă de tran­ziţie de 16 zile. Cele­lalte state au avut la adoptare, în 2002, două luni de circulaţie paralelă.

Această perioadă de tranziţie de 11 luni, neobişnuit de lungă, ar putea reprezenta o "rezervă" de timp pentru a ajunge la convergenţa indicatorilor macro, astfel încât aderarea să fie făcută practic tot în 2015.

În primă fază, guvernul renunţase la menţionarea ţintei de 1 ianuarie 2015 în Programul de Convergenţă, un document care se trimite în fiecare an la Bruxelles. Vineri însă situaţia s-a schimbat. Guvernul şi BNR au decis să păstreze termenul 2015 pentru adop­tarea euro, obiectivul fiind menţionat şi în Programul de Convergenţă care a fost aprobat de Executiv vineri şi va fi trimis Comisiei Europene, potrivit unor surse citate de Mediafax. Astfel, cele 11 luni "de prelungire" urmează să fie aprobate de Bruxelles.

Premierul Emil Boc a precizat vineri-seară că data exactă a trecerii la euro nu a fost stabilită, urmând să fie agreată cu partenerii europeni.

Propunerea a apărut practic din senin vineri, într-o şedinţă a partidelor din coaliţie la care au participat şi guvernatorul Mugur Isărescu, după ce în ultimele luni autorităţile au vorbit doar despre necesitatea de a rediscuta data ianuarie 2015, pe fondul deterio­rării indicatorilor economici .

Deputatul Varujan Pambuccian a relatat, citat de Mediafax, că guverna­torul Isărescu a propus ca euro să cir­cu­le în paralel cu leul pe tot parcursul anu­lui 2015. Analiştii financiari sunt însă scep­tici şi consideră că şansele ca Ro­mâ­nia să îndeplinească criteriile de adoptare a euro până în 2015 sunt reduse.

"În ERM (mecanismul ratelor de schimb, o anticameră a zonei euro, în care trebuie asigurată stabilitatea cursului faţă de euro - n. .red.) au intrat şi ţări care nu îndeplineau toate condiţiile. Rămâne însă de văzut dacă această cutumă mai stă în picioare cu toate problemele din zona euro. Ca să te primească în zona euro, este însă obligatoriu să te pui de acord cu Banca Centrală Europeană", spune Valentin Lazea, economistul-şef al BNR. El nu a dorit să facă alte comentarii privind stabilirea acestui calendar înainte ca Banca Naţională să formuleze o poziţie oficială.

Trecerea la euro ar urma să fie gestionată de o comisie guvernamentală, prezidată de premier, din care va face însă parte şi guvernatorul BNR, cu poziţie de vicepreşedinte.

"Atenţia este foarte mult orientată acum, după criză, spre convergenţa reală, gestionarea dezechilibrelor de ansamblu, a mecanismelor de guvernanţă. A gândi numai în termeni de inflaţie, deficit bugetar, datorie publică, diferenţial de dobânzi sau volatilitatea cursului (criteriile nominale impuse pentru adoptarea euro - n. red.) de schimb este insuficient", spune Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe.

El subliniază că în România nu a existat şi nu are loc nici acum o dezbatere publică pe tema adoptării euro. Spre exemplu, Proiectul de convergenţă nu a fost făcut public, nici în stadiul de proiect, nici după ce Guvernul l-a aprobat la sfârşitul săptămânii trecute.

Decizia Guvernului de a forţa menţinerea calendarului de trecere la euro vine după ce România a ratat obiectivul integrării în spaţiul Schengen în această primăvară, pe fondul opoziţiei Franţei şi Germaniei. De altfel, analiştii celei mai mari bănci franceze - BNP Paribas - scriau recent că România va trece la euro abia în 2024, trimiţând astfel în derizoriu planurile României.

"Nu înţeleg ideea circulaţiei în paralel a monedei naţionale cu euro. Dacă se acceptă circulaţia în paralel a celor două monede, pe parcursul anului ar putea să existe discrepanţe. Între cele două monede ar putea să existe variaţii, chiar dacă mici. Cum vor fi rezolvate? Ar apărea arbitraj între cele două monede, ar fi un fel de posibilitate speculativă care s-ar crea", consideră analistul financiar Aurelian Dochia.

La introducerea euro în tranzacţiile comerciale, la începutul anului 2002, perioada de circulaţie paralelă cu vechile monede a fost de numai două luni (până la 28 februarie 2002). Estonia, statul care a aderat cel mai recent la zona euro, a făcut schimbul monedelor şi bancnotelor în ianuarie anul acesta în mai puţin de jumătate de lună.

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, precizează că în perioada de circulaţie paralelă a celor două monede cursul de schimb va fi fix.

"Cursul este fixat în acea perioadă, nu are voie să mişte nicio centimă. Totuşi, rămâne de văzut cum se vor comporta comercianţii, în condiţiile în care mulţi dintre furnizorii de servicii - de la telefonie mobilă la utilităţi - dar şi dealerii auto aleg şi în prezent să exprime preţurile în euro, iar conversia în lei se face la un curs ales arbitrar (de cele mai multe ori al băncii partenere), diferit de cel oficial al BNR.

Lazea spune că toate detaliile legate de afişarea preţurilor - eventual duală, atât în lei cât şi în euro - în perioada de circulaţie în paralel a celor două monede vor fi stabilite de către comisia guvernamentală.

Adoptarea euro reprezintă marea ambiţie a guvernatorului Mugur Isărescu, aflat la conducerea BNR de două decenii şi era iniţial prevăzută pentru 2014, an în care se încheie şi mandatul său actual. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la euro, după o perioadă de pregătiri între 2012 şi 2014.

Însă după ce deficitul bugetar a explodat în anii de criză economică iar după majorarea TVA din vara trecută inflaţia şi-a reluat accelerarea, chiar guvernatorul Isărescu a admis că ţinta de trecere la euro trebuie reanalizată.

În anul 2000 Isărescu a susţinut din poziţia de premier strategia de la Snagov - un plan pe şapte ani, a cărei ţintă finală era integrarea în Uniunea Europeană. Trecerea la euro în 2014 - începutul lui 2015 ar încheia astfel un alt ciclu de şapte ani, marcând integrarea completă în structura Uniunii Europene.

Totodată, trecerea la euro ar reprezenta al doilea obiectiv important atins de guvernatorul Isărescu, după ce denominarea şi trecerea la regimul de ţintire a inflaţiei în 2005 au marcat stabilizarea leului după 15 ani de tranziţie dură, timp în care inflaţia a fost galopantă, iar cursul a avut mai multe episoade de depreciere abruptă.

Adoptarea abruptă a euro ar putea fi periculoasă, atenţionează însă Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

"Convergenţă reală nu există. Acestea sunt cele mai importante: să apropii structura economiei, a veniturilor şi a preţurilor de cele existente în zona euro", spune Chideşciuc. El consideră că România are şanse slabe să îndeplinească şi criteriile formale privind stabilizarea inflaţiei (care nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5% puncte peste media celor mai performante trei state membre din acest punct de vedere - n.red.) şi convergenţa dobânzilor pe termen lung.