Voluntari în iadul sudanez/ de Cosmin Savu

Tineri romani, voluntari la ONU! Sunt liberi si cred in valori puternice: solidaritate, omenie, compasiune. Sunt aventurieri, dar stiu ce fac: ii ajuta pe cei cu viata distrusa de razboaie sa se intoarca la normalitate, sa ia totul de la capat. Sunt tineri, increzatori si buni. Sunt romanii voluntari la Natiunile Unite, cei care incearca sa salveze lumea prin gesturi simple facute pentru oameni aflati in dificultate.

Jeepul cu insemnele Organizatiei Natiunilor Unite goneste pe strazile Khartoum-ului, in Sudan, Africa. La volan este Dana, Su-dana, asa cum ii place sa-si spuna. O romanca plecata in misiuni de sprijin in Africa, unul dintre coordonatorii voluntarilor ONU intr-o tara care a trecut prin multe - razboaie civile, genocid la Darfour, conflicte sangeroase. Singura tara din lume cu presedinte in functie condamnat la Haga, o tara pregatita sa se scindeze. La vara, in urma unui referendum, Sudanul de astăzi se va transforma in Sudanul de sud si Sudanul de nord.

Dana a venit pentru o misiune de 6 luni. A stat mai bine de 4 ani. Prima impresie? "Am ajuns pe la 3 dimineata, era ianuarie, plecam de la gerul din Banat si cand am ajuns mi s-a parut ca cineva imi da cu uscatorul de par in fata. Erau 35 de grade la 3 noaptea." Pana sa faca cunostiina cu oamenii, Dana a cunoscut caldura uscata si rosie. "Nu voiam neaparat sa salvez lumea, desi peste vreo 10 ani voi privi in urma si asa voi concluziona ceea ce fac in momentul de fata…."

Cine sunt voluntarii si care sunt resorturile care ii imping sa se aventureze in zone de conflict sau post-conflict?

Sunt persoane care lucreaza cu tot corpul. Si nu doar cu capul. Un voluntar gandeste, un voluntar simte si un voluntar face ceva. Dana se ocupa de organizatii de voluntari in Resita cand si-a dat seama ca vrea sa fac mai mult. A depus o scrisoare de intentie, un CV si la 26 de ani a plecat in Africa. Acum este mama si sora noilor veniti in voluntariatul din Sudan. "Ce fac cu adevarat, asta ma intreaba si familia si matusile si prietenii acasa. E greu sa explic ce fac in Sudan, creez conditiile astea astfel incat voluntarii ONU sa poata lucra aici."

In Sudan sunt acum peste 1.000 de voluntari. Julia Odumuyiwa, voluntar ONU, s-a nascut in Germania. Stie ca are mult de daruit. "Pe viata, nu stiu, voi vedea cat timp voi face asta… Dar cred ca fiecare dintre noi trebuie sa faca asta o data in viata, sa profite de oportunitatea de a face voluntariat. Acum e randul meu si am ales sa muncesc pentru ONU ca voluntara in programul UNV."

Voluntarii merg in zonele afectate de conflicte sangeroase sau sprijina comunitatile afectate de calamitati naturale. Ajuta oamenii in domenii esentiale precum sanatatea sau educatia, dar se implica si in programe locale. Incearca sa-i ajute pe oameni sa traiasca normal. Asta se intampla si aici, la 60 de km de Khartoum. "Deja am plantat 152 de copaci la scoli. Si planuim sa mai punem 60 si ceva de copaci pe strada principala."

"Nu stiu cum am muscat din chestia asta, dar am muscat-o si nu mai pot sa schimb lucrurile - spune Dana Bosioc …Cred ca exista si un dram de egoism in a da, dai si astepti multumire, asa e si cu voluntariatul, dai si astepti ceva. Nu astepti bani, asta-i singura chestie."

Voluntar nu inseamna sa vii cu bani de acasa sau sa mananci o data la 3 zile. Desi se poate intampla si asta in zone izolate. "Ca sa fiu mai clara, banii pe care ii primesc in fiecare luna pentru acest program de voluntariat pe care-l fac, imi ajung sa-mi acopar cheltuielile, sa merg in concediu sau sa-mi vad parintii din cand in cand.... Nu am nici ipoteca la casa cu care sa mi-o platesc cu banii astia, nu mi-au crescut simtitor economiile. "

In ultima perioada a locuit mai mult in Juba , intr-un vagon pe post de apartament. Juba este capitala Sudanului de Sud. Locuit in proportie de 80 % de crestini si de membrii unor triburi animiste, sudul a fost intr-un conflict de zeci de ani cu nordul islamic. Totul a pornit de la diferentele religioase si a culminat cu descoperirea unor zacaminte de petrol in partea de sud, ceea ce a adus in discutie impartirea resurselor. Din iulie, Sudanul de Sud va deveni oficial cel de-al 54-lea stat african. In ciuda istoriei agitate, atat cei din sud, cat si cei din nord mai au inca multe lucruri in comun.

Dana tine minte un lucru - bunica i-a spus sa-i aduca acasa un baiat simpatic, inteligent si.de-al nostru. Dar ofertele n-au lipsit nici in Sudan. Acolo, atat in nord, cat si in sud, sotiile se cumpara. Cei cu posibilitati pot sa tina chiar si patru sotii. "M-am simtit jignita ca mi s-au oferit doar 40 de vaci, dar inteleg faptul ca am fost considerata scunda pentru ca media de inaltime a tribului care voia sa ma cumpere, Dinka, e de peste 2 m si pentru ca sunt batrana, varsta casatoriei este mult sub 20 de ani…"

Stefan Coman a renuntat la jobul caldut din Ministerul Afacerilor Externe si s-a inrolat acum multi ani voluntar in Kosovo. A devenit un profesionist in zonele critice de pe glob - Pakistan, Afganistan, Irak. Acum este seful echipei de consultanti tehnici ai Uniunii Europene in Sudanul de Sud si se ocupa de o serie de procese adiacente referendumului care va retrasa harta Africii. "Voluntariatul asta din ONU prin care am trecut si eu intr-o anumita faza in Kosovo, aduce oameni din toata lumea cu experienta intr-un anumit domeniu si ii pune in pozitii cheie prin care lucratorii locali invata de la ei. Sunt mai mult un fel de mentori."

"Ce-au spus parintii tai cand au aflat ca pleci voluntar?" o intreb pe Dana Bosioc. "Au crezut ca glumesc, ca spun ceva ca sa le fac rau. Si li s-a parut ca vreau sa fug de acasa cat mai departe…" "Ceea ce ai si facut!" "Cred ca fara sa-mi dau seama voiam sa fug cat mai departe si sa vad cine sunt eu, poate suna stupid, sa vad ce e important pentru mine, si pana la urma cred ca mi-a luat patru ani de ratacit prin lume ca sa pot sa ma intorc. In urmatoarele luni, nu stiu cate, ma intorc acasa." "Esti decisa sa te intorci?" "Da!"

In fata cazematei ONU din din Khartoum, inconjurata de sarma ghimpata si supravegheata de oameni inarmati, Dana Bosioc a luat decizia de a se intoarce in Romania. Nu riscurile, teama sau neajunsurile au determinat-o sa ia decizia asta, ci dorul de casa. "Am decis de pe-o zi pe alta sa ma intorc in Romania, pentru ca imi era enorm de dor de ai mei, de parintii mei si de casa. Si nu ma gandeam ca asta o sa descopar in Sudan: ca iubesc Romania…"

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 27 martie 2011