La „pescuit“ de petrol în ţara lui Putin. Cum extrage Lukoil „aurul negru“ din Marea Caspică cu o platformă de un miliard de dolari GALERIE FOTO

De aproape un an ruşii de la Lukoil răscolesc adâncurile Mării Caspice prin intermediul unei platforme marine offshore în care au investit un miliard de dolari. Rezultatele sunt bune, aşa că la nivelul anului 2014 Lukoil crede că va putea extrage din această zonă circa 5 milioane de tone de ţiţei şi aproape 6 miliarde de metri cubi de gaze, cam cât produce într-un an Petrom exploatând toate rezervele de ţiţei ale României.

Această regiune, amplasată pe malurile Volgăi în vecinătatea Mării Caspice, în care locuiesc circa 500.000 de oameni, este atât de bogată în resurse, încât reprezentanţii locali nici nu au putut răspunde cu precizie când au fost întrebaţi de potenţialul de petrol şi gaze.

"Nu vă pot spune exact, dar vă pot da un exemplu. Gazprom extrage de 15 ani câte 12 miliarde de metri cubi de gaze anual din Astrahan şi 8 milioane de tone de petrol (echivalentul întregii producţii de gaze a României şi de două ori mai mult faţă de producţia naţională de petrol - n.red.), iar până acum a fost epuizat cam 6% din potenţial", a spus Constantin Markelov, un reprezentant al administraţiei locale din Astrahan.

Costuri mici, producţie uriaşă

Mai mult, costurile de producţie pentru ex­tra­gerea "aurului negru" sunt incredibil de mici. Reprezentanţii Lukoil spun că pe uscat un baril de petrol se extrage cu costuri mai mici de 6 dolari, de aproape trei ori mai ieftin com­pa­ra­tiv cu costurile Petrom, şi că abia offshore, acolo unde investiţiile necesare sunt foarte mari, costurile ajung până la nivelul de 16 dolari pe baril.

Ţinând cont de toate aceste resurse, dar şi de apropierea de Marea Caspică, Astrahan ar fi trebuit să fie cel puţin teoretic un oraş potent din punct de vedere financiar. În realitate lucrurile stau altfel, iar contrastele între bogăţie şi sărăcie, între clădirile cu zeci de etaje îmbrăcate în sticlă şi casele din lemn care stau să cadă este sunt izbitoare.

"Salariul mediu pe lună al locuitorilor din re­giunea Astrahan este de circa 8.800 de ruble (circa 215 euro)", a mai precizat Markelov. Cele mai mari salarii sunt în zona petrolului şi a gazelor naturale, unde se înregistrează o medie de 35.000 de ruble (peste 860 de dolari). De altfel, tot din zona de petrol şi gaze ar trebui să vină şi mult-aşteptata dezvoltare a regiunii pe viitor, apropierea de Marea Caspică fiind un atu major.

Asaltul Mării Caspice

Deşi în prezent ruşii au doar o platformă offshore în Marea cas­pică, pe zăcământul Kor­chagin, planurile pe termen lung sunt uriaşe.

"Zona caspică offshore de­vine noul nostru pariu. Acum este o platformă, dar pe termen lung, până în 2020, se doreşte ampl­a­sarea a încă 20 de astfel de unităţi", spune Serghei Tarasov, directorul primului centru de training pentru angajaţii Lukoil care vor lucra offshore.

Investiţia în acest centru, de la care se ajunge cam în 40 de minute cu elicopterul pe platforma din Marea Caspică, a fost finalizată recent, logica din spatele acesteia fiind susţinerea cu forţă de muncă instruită a dezvoltării agresive pe care ruşii o prevăd în regiunea caspică.

Deşi iniţial centrul a fost proiectat numai pentru angajaţii Lukoil, pot veni în training şi angajaţii altor companii dacă plătesc preţul corect.

"Trainingul durează între 3 zile şi 3 săp­tă­mâni, iar preţul variază între 100 şi 3.000 de dolari. Acum avem două grupuri de câte 12 oa­meni în antrenamente", a mai precizat Tarasov.

Furtuna de sub acoperiş

Pe scurt, un antrenament în acest centru îi supune pe viitorii muncitori de pe platformele ma­rine offshore la fel şi fel de teste cum ar fi stin­gerea de incendii, ajutor medical, simulare de accidente aviatice şi altele. De exemplu, cen­trul dispune de o piscină cu o adâncime de patru metri în care o parte a unui elicopter care transportă oamenii de pe platformă pe uscat şi invers este scufundată. În aceste condiţii, pasagerii trebuie să se salveze. Pentru a face lucrurile să pară cât mai reale, în apropierea piscinei se află două tunuri care aruncă aer la o viteză de 140 de kilometri pe oră, luminile se sting, sistemul audio simu­lează tunete, iar apa din piscină este agitată prin intermediul unui sistem de creat valuri. "Într-un an putem avea cam 2.000 de studenţi. Aici avem şi un hotel care poate găzdui 60 de persoane şi săli de fitness", a mai precizat Tarasov.

Un şef de platformă câştigă 7.000 $

Cu trainingul făcut, unii dintre absolvenţii acestor cursuri se pot angaja mai departe pe prima platformă petrolieră offshore pe care Lukoil o are în Marea Caspică. Deşi regimul de muncă este foarte dur, salariile sunt printre cele mai mari din industria extractivă.

"Monstrul" care cântăreşte 15.000 de tone este amplasat la circa 180 de kilometri faţă de Astrahan în largul Mării Caspice. Platforma are 105 dormitoare, pentru cei 105 angajaţi care lucrează în ture de câte două săptămâni în această unitate situată la 19 metri deasupra mării. "Săpăturile se realizează la o adâncime de 2.500 de metri, mai întâi vertical şi apoi ori­zon­tal. Acum extragem circa 500 de tone de petrol pe zi şi 150 de metri cubi de gaze la fiecare tonă de petrol extrasă", explică unul dintre angajaţii Lukoil de pe această platformă. Producţia va creşte semnificativ în perioada următoar, ţinând cont de faptul că acum numai 4 din cele 26 de sonde de explorare fun­cţio­nează.

Majoritatea celor care lucrează aici sunt tineri, având vârste cuprinse între 23 şi 41 de ani. "Iarna temperaturile scad şi la minus 25-30 de grade", spune Vitali Sulimov, şeful platfor­mei. Întrebat despre salariile celor care lucrează în această unitate, rusul, care la fel ca mulţi alţi ruşi din poziţii de conducere ştia engleza, dar re­fuza să o vorbească, a spus că sunt lucruri con­fidenţiale.

Potrivit însă oamenilor din industria petrolieră, un şef de echipaj al unei platforme ma­rine offshore poate câştiga şi peste 7.000 $ pen­tru cele două săptămâni lucrate dintr-o lu­nă, în timp ce un muncitor necalificat cum este cazul unui ajutor de bucătar poate câştiga 1.000 de dolari. Restul echipajului are salarii cu­prin­se în acest interval, inginerii sau mecanicii pu­tând câştiga între 4.000 şi 5.000 de dolari pe lună.

Piaţă cu rezerve, dar fără benzină

În ciuda abundenţei de resurse de petrol şi gaze, Rusia fiind cel mai mare producător de ţiţei la nivel global, înaintea Arabiei Saudite, săp­tămâna trecută guvernul rus a anunţat o măsură prin care au fost interzise exporturile de pro­duse petroliere în contextul în care în mai multe regiuni au fost înregistrate deficite.

Explicaţia "secetei" de benzină şi motorină într-o piaţă care ar trebui să fie scutită de aceste pro­bleme este destul de simplă: marile com­panii petroliere au preferat să exporte decât să vândă intern, la nişte preţuri controlate cu­prinse între 0,5 şi 0,7 euro produs rafinat pe litrul de benzină sau motorină. Pe piaţa euro­peană, companiile ruseşti pot obţine de exem­plu preţuri de două ori mai mari, dar şi aceasta este o piaţă destul de greu accesibilă din cauza standardelor impuse.

"Nu a fost o criză propriu-zisă, ci mai mult un semnal de alarmă pe care companiile l-au tras pentru că nu pot să vândă local şi să înre­gis­treze mereu pierderi din cauza politicii de preţ. Aşa că au preferat să exporte. Ceea ce se întâmpla la noi este complet diferit faţă de modul în care stau lucrurile în Arabia Saudită, unde preţurile sunt la fel de mici, dar sunt sub­ven­ţionate de guvern. La noi gândirea este una simplă: Rusia are rezerve, deci populaţia trebuie să aibă un preţ mic. Este o pârghie electorală puternică şi nimeni nu va renunţa la ea mai ales că la anul avem alegeri prezi­den­ţiale", a spus un specialist rus care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Cum arată platforma din elicopter

• Valoarea investiţiei: un miliard de dolari.

• 105 dormitoare pentru cei 105 angajaţi care lucrează în ture de câte două săptămâni.

• Exploatarea rezervelor de petrol şi gaze se face la o adâncime de 2.500 de metri.

• În prezent, producţia zilnică este de 500 de tone de petrol şi 150 de metri cubi de gaze pentru fiecare tonă de petrol extrasă.

• Vârsta angajaţilor de pe platformă este cupinsă între 23 şi 41 de ani.