Albalact, plus 32% în T1: Trebuie să creştem în mod profitabil

"Am avut o creştere importantă, mai ales în contextul pieţei, am crescut cifra de afaceri cu 32% faţă de primul trimestru din 2010. Creş­terea este dată şi de volume, dar şi de valoare. Se văd roadele lucrurilor pe care le-am pregătit de anul trecut pe partea de logistică, de vânzări şi de marketing", spune Raul Ciurtin, 39 de ani, preşedinte şi director general al Albalact.

Totuşi, în primele trei luni ale acestui an profitul Albalact, com­panie controlată de familia Ciurtin, s-a redus cu 43% în lei, de la 4,6 milioane de lei (1,1 milioane de euro) până la 2,6 milioane de lei (0,6 milioane de euro).

Au renunţat la profit pentru a câştiga cotă de piaţă

Scăderea profitului de la începutul acestui an vine după ce anul trecut acesta s-a redus cu 75% faţă de 2009 ca urmare a strategiei companiei prin care se urmăreşte creşterea cotei de piaţă şi a acoperirii companiei, astfel că anul trecut a fost majorată cu 50% capacitatea de transport, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro.

"Profitul pe trimestrul trei şi patru al anului trecut a fost puternic afectat, am luat decizia de păstra planurile de creştere chiar dacă am sacrificat profitul, asta vizăm şi în continuare".

Intrarea pe pierdere ar fi un pas periculos, însă în condiţiile în care pe piaţa locală Albalact intră în competiţie cu companii multinaţionale, precum Danone sau Friesland, care îşi pot extinde operaţiunile şi în pierdere având siguranţa unor "injecţii financiare" de urgenţă de la companiile-mamă. "Noi trebuie să susţinem creşterea în mod profitabil. Nu putem creşte pe pierdere."

Piaţa totală a lactatelor din România, incluzând importurile, este evaluată la circa un miliard de euro, fiind dominată de filialele locale ale multinaţionalelor Danone, Friesland, Hochland sau Lactalis, Albalact fiind singurul producător cu capital autohton din topul primilor cinci jucători.

Totuşi, chiar dacă se luptă cu multinaţionale, brandurile Zuzu şi Fulga sunt două dintre cele mai puternice de pe piaţa locală, strategia companiei urmărind să îşi consolideze cota de piaţă pe segmentul laptelui şi untului, dar şi să devină un jucător important pe piaţa iaurtului, unde jocurile sunt făcute în prezent de Danone, care are 60% din piaţă, potrivit propriilor date.

Vânzarea, puţin tentantă acum

Pe parcursul ultimilor ani familia Ciurtin a fost curtată pentru a vinde compania atât de francezii de la Lactalis, proprietarii LaDorna, cât şi de germanii de la Muller Dairy, însă tranzacţia nu s-a finalizat. Informaţia privind interesul celor două companii pentru Albalact a circulat la acel moment pe piaţă, dar nu a fost confirmată oficial de niciuna dintre părţi. Acum, Raul Ciurtin nu pare dispus să renunţe la afacerea în cadrul căreia deţine 15% din acţiuni, în condiţiile în care investitorii nu se înghesuie să cumpere companii româneşti.

"Nu mă interesează în acest moment să vând, tocmai pentru că avem planuri bune de creştere, iar în vremurile actuale investitorii ţintesc prăzi uşoare, iar noi nu suntem aşa ceva." Vânzarea companiei în acest moment s-ar face la un preţ inferior faţă de valoarea reală a companiei în condiţiile în care profiturile mici de anul trecut şi din acest an se vor resimţi şi în preţul acţiunilor Albalact, după cum spune reprezentantul companiei.

În urmă cu trei ani, înainte de declanşarea crizei economice şi căderea bursei de la Bucureşti, valoarea de piaţă a companiei se ridica la 150-170 de milioane de euro, conform estimărilor anterioare ale lui Ciurtin. În acea perioadă acţiunile Albalact se tranzacţionau pentru circa 0,9 lei/acţiune, valoare de peste trei ori mai mare faţă de cota de 0,22 lei/acţiune din prezent. În acest moment, capitalizarea bursieră a Albalact se ridică la 145 de milioane de lei (35 milioane de euro). Ciurtin nu face însă aprecieri privind valoarea reală a companiei pe care o conduce, însă despre maximele de acum trei ani spune că sunt irelevante în condiţiile în care atunci piaţa era invadată de speculatori şi nu de investitori dispuşi să cumpere întreaga companie. "Mulţi investitori cuantifică valoarea unei firme în funcţie de capacitatea de a multiplica profitul. Nici nu am încercat să vedem atunci (în 2008 - n.red.) dacă se putea vinde compania."

Ia lapte şi de la unguri

Alblact ia o bună parte din materia primă din Ungaria. "Între fermele de vaci din România şi cele din Ungaria este diferenţă atât din punctul de vedere al raselor, cât şi din cel al tehnologiilor." Ciurtin spune că în condiţiile în care o bună parte a laptelui produs de micii fermieri din România este neconform (produs în condiţii de igenă necorespunzătoare), Albalact s-a reorientat către materia primă din Ungaria.

Diferenţele dintre preţul laptelui unguresc şi cel al laptelui colectat de la micii fermieri români este de 30%, însă Ciurtin preferă să plătească mai mult în condiţiile în care începând de anul viitor procesatorii nu vor mai putea folosi lapte neconform, iar multe din fermele mici nu vor putea face trecerea la laptele conform.

Recent, Albalact a renunţat la ferma proprie de vaci din judeţul Hunedoara pe care a vândut-o unor investitori olandezi pentru 4,7 milioane de euro. Raul Ciurtin spune că investiţia în fermă a fost făcută pe fondul situaţiei din urmă cu cinci-şase ani, când România nu era membră a Uniunii Europene, laptele de export fiind mai greu de procurat, însă acum deficitul de pe piaţa internă poate fi acoperit cu ajutorul importurilor. "A dispărut nevoia stringentă de a lua lapte strict din România. Aveam un capital investit acolo, nu eram supereficienţi, am decis să vindem ferma, practic laptele îl cumpărăm de acolo, dar banii (investiţi în fermă - n. red.) îi folosim în altă parte."