America s-a răzbunat după zece ani. Osama Bin Laden a fost lichidat de CIA în Pakistan

Ieri dimineaţă la 5.40 ora României şi 10.40 ora SUA, pre­şe­din­te­le Barack Obama a anun­ţat în­che­ierea celui mai lung război din ultimul secol. Zece ani de căutare a lui Osama Bin Laden s-au încheiat prin uciderea acestuia prin îm­puşcarea de aproape, în cap, într-o operaţiune CIA, coordonată de însuşi directorul agenţiei de infor­maţii, Leon Panetta, numit acum secretar al apărării.

România s-a aflat "de partea binelui" în aceşti ani şi a câştigat alături de cei aflaţi în această tabără odată cu suprimarea celui mai căutat terorist de pe planetă.

Lumea occidentală nu şi-a ascuns mulţumirea, iar preşedintele american Barak Obama, care a autorizat ope­raţiunea ţinută secretă pentru toate celelalte state, a fost din nou în atenţia întregii lumi. Occidentul are astfel în sfârşit o veste bună după ce de trei ani a fost zguduit de cea mai gravă criză economică de la Marea Depresiune încoace, la care s-a adăugat în 2011 tensiunea din nordul Africii şi Orient şi dezastrul din Japonia. Faptul că România a trimis trupe încă din 2002 alături de americani îi poate fi acum un atu.

Episodul uciderii lui Osama închide un cerc la aproape zece ani de când cel mai sângeros atentat terorist din istorie asupra turnurilor gemene din New York, soldat cu 3.000 de morţi, a schimbat, practic, faţa lumii.

Lumea nu a mai fost aceeaşi după 11 septembrie 2001, atentatul fiind unul dintre ger­­menii crizei economice.

Ce ar urma să câştige România din episodul consumat în noaptea de duminică spre luni? Ieftinirea petrolului şi creşterea încrederii investitorilor sunt primele efecte vizibile. Imediat după 11 septembrie 2001 România, alături de majoritatea statelor lumii, şi-a declarat sprijinul pentru SUA. Dar spre deosebire de altele a şi acţionat concret, nu numai declarativ. România a participat cu trupe şi logistică la războiul din Afganistan. 46 de ţări sunt acum prezente în Afganistan, în ope­ra­ţiunile care au intrat, în timp, sub mandat NATO.

Au fost ţări mari care şi-au manifestat re­ticenţa - Franţa sau Germania, de pildă - faţă de răz­boa­iele Americii duse în numele combaterii terorismului.

Nu mai departe de duminică, patru soldaţi români au fost răniţi în Afganistan. La invadarea Irakului (un război purtat tot în numele unei lumi mai drepte) în 2003 România a trebuit să suporte oprobiul Franţei şi nemulţumirea altor ţări europene pentru sprijinul acordat americanilor. Doar 35 de state au trimis trupe în Irak, între care şi România.

România a cheltuit zeci de milioane de dolari pentru aceste operaţiuni şi a aşteptat un beneficiu, de pildă să fie implicată în reconstrucţia Irakului, lucru care până în prezent nu s-a întâmplat.

Se va întâmpla ceva după dispariţia celui mai temut terorist?

Mircea Geoană era ministru de externe în mo­mentul în care s-a decis participarea României în războiul din Afganistan şi s-au alocat atunci 25 mil. dolari pentru această operaţiune. În 2009 suma totală chel­tuită de România pentru războaiele din Afga­nistan şi Irak sărise de 350 mil. dolari.

Ce crede acum fostul şef al diplomaţiei despre aceste decizii?

"Este vorba despre triumful dreptăţii. Dar nu întotdeauna însă deciziile la nivel înalt au la bază calcule pe termen scurt. România a câştigat prin participarea ei ca putere de decizie în organizaţiile internaţionale şi a câştigat respectabilitate. Există sigur un regret că nu suntem implicaţi în reconstrucţia Irakului, că datoria Irakului faţă de noi nu a fost recuperată (peste 1 mld. dolari, fără dobânzi - n.n.), Dar o decizie de felul pe care noi am luat-o a fost pe termen lung, nu prin prisma unui interes punctual. Din această perspectivă noi am câştigat credibilitate", spune fostul şef al diplomaţiei române.

Un alt fost ministru de externe în perioada cât trupele române s-au aflat în Irak şi Afganistan, Adrian Cioroianu priveşte uşor diferit lucrurile: "Nu văd o legătură între moartea lui Osama bin Laden şi un oarece câştig pentru România. N-aş spune neapărat că România a jucat cartea cea bună prin implicarea în războiul din Afganistan, dat fiind că am avut soldaţi români care au murit acolo. Poate singurul lucru bun pentru România ar fi răzbunarea familiilor româneşti îndoliate, din punctul de vedere al ideii de justiţie".

În Afganistan au murit 17 soldaţi români, în Irak doi, iar în total peste 60 au fost răniţi în cele două războaie. 8.400 de militari români au fost rotiţi în Irak în anii de participare la război. În prezent în Afganistan sunt în jur de 1.800 de militari români, iar în Irak sunt câteva sute.

Moartea lui Bin Laden ar putea aduce un oarecare calm, cel puţin în Afganistan, deşi contrariul este, la rându-i, posibil. Mircea Geoană arată că moartea liderului terorist nu înseamnă moartea terorismului care în opinia sa va continua, drept urmare România trebuie să-şi continue politica externă dusă în ultimii 10 ani.

Preşedinţia României nu reacţionase până la închiderea ediţiei. Preşedintele Traian Băsescu, un pro-american, şi-a declarat de mai multe ori sprijinul pentru Statele Unite, mai mult, s-a opus retragerii trupelor române din Irak dorită de Cabinetul lui Călin Popescu-Tăriceanu (PNL) în 2007.